Sari direct la conținut

Business Report: Cum sa te angajezi la BNR unde salariul mediu sare de 1.250 de euro; Ne doare falimentul lor? Cum se vor servi grecii din banii romanilor; Noile termocentrale ale Romaniei

HotNews.ro
Business Report, Foto: Colaj foto
Business Report, Foto: Colaj foto

Al doilea val al crizei: Focul Greciei inca nu frige Romania. Am putea fi relativ feriti de problemele cu care se confrunta Grecia si zona euro, daca investitiile in infrastructura vor creste, iar exporturile noastre vor deveni mai competitive. Pe romani ii asteapta un al doilea val de criza. Tensiunile din Grecia, Irlanda si Portugalia nu ne ocolesc, iar probabilitatea accentuarii crizei a primit deja o confirmare oficiala. „In 2012 exista un risc major de revenire a recesiunii”, a declarat, recent, presedintele Traian Basescu. Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI, a spus, la randul sau, ca una din concluziile oficialilor FMI este ca omenirea trebuie sa se pregateasca pentru al doilea val de criza. In opinia analistului economic Bogdan Baltazar, efectele asupra Romaniei vor fi relativ reduse, informeaza EVZ.

Cum sa te angajezi la BNR unde salariul mediu sare de 1.250 de euro. BNR a scos la concurs mai multe posturi care presupun calificari profesionale extrem de variate de la economist sau jurist la fochist sau sofer. In institutie, salariul mediu net sare de 1.250 de euro, potrivit unui calcul publicat recent de capital.ro. Banca Nationala a Romaniei (BNR) angajeaza. Este pentru a doua oara in acest an si scoate la concurs 17 posturi care presupun calificari extrem de variate de la economist sau jurist cu experienta pana la fochist sau sofer. Salariul mediu in institutie este de peste 1.250 de euro insa cerintele la angajare sunt pe masura. In plus imaginea BNR ca institutie este o garantie a succesului in CV-ului oricarui roman, mai ales al celor care intentioneaza sa se angajeze in mediul bancar. Integral in Capital.

Cum vede criza omul care a adus Pepsi in Romania. Nu ii place deloc sa critice si ramane un optimist, desi cu greu mai gaseste placere in a face business in mediul de afaceri actual. Despre cine este vorba? Nici de data aceasta nu am reusit sa-l convingem pe omul de afaceri roman de origine israeliana Eli Davidai sa vorbeasca oficial despre afacerile sale, despre investitiile cele mai recente – si sunt cateva – sau despre ce si cat a pierdut in al treilea an de criza in tarile in care opereaza (in special, Statele Unite si Europa). In mediul local de business, ramane antreprenorul de numele caruia este legata oficial aducerea brandurilor americane Pepsi (1991) si Burger King (2008). In realitate, este unul dintre cei mai de anvergura oameni de afaceri locali, cu afaceri in IT, bunuri de larg consum, imobiliare, educatie, media sau retail, si totodata unul dintre cei mai inspirationali antreprenori pentru cei care l-au cunoscut sau au lucrat cu el in ultimii 20 de ani, relateaza Money.ro

Ne doare falimentul lor? Cum se vor servi grecii din banii romanilor. Saptamana aceasta este una decisiva pentru Grecia, afirma analistii economici citati de AFP. Daca guvernul de la Atena nu va reusi sa convinga expertii FMI, UE si Bancii Mondiale sa deblocheze transa de 8 mld.euro din imprumut, Grecia va intra oficial in incapacitate de plata. Daca Atena da faliment, va fi mare deranj in Romania, afirma analistii economici. Grecia mai dispune de bani doar pana in octombrie, a declarat luni adjunctul ministrului elen de Finante, Filippos Sachinidis, subliniind ca tara are nevoie urgenta de urmatoarea transa a imprumutului de la UE si Fondul Monetar International (FMI). Grecii stiu foarte bine ca europenii nu sunt pregatiti financiar sa le inghita falimentul, astfel ca mizeaza, optimisti, pe faptul ca pana la urma, cu sau fara reforme, vor primi cei 8 miliarde de euro promisi inca de luna trecuta, scrie DailyBusiness.ro

„Aegon SAFPAP” si „BRD Pensii” nu exclud investitiile in aur. Titlurile de stat straine – 1,05% din totalul activelor fondurilor de pensii administrate privat. La scurt timp dupa ce Eureko a spart gheata si a devenit primul fond de pensii care a investit in marfuri, prin achizitia a sapte kilograme de aur, reprezentantii „Aegon SAFPAP” (administratorul fondului de pensii „Vital”) si „BRD Pensii” ne-au declarat ca nu exclud investitii viitoare in metalul pretios. In schimb, oficialii „Allianz-Tiriac Pensii Private” si „BCR Pensii” ne-au precizat ca nu iau in calcul, inca, investitii in acest plasament. Adrian Stavaru, directorul de inves-titii al „Aegon SAFPAP”, ne-a declarat ca este posibil ca societatea sa investeasca o mica parte din active in aur pentru diversificarea plasamentelor, adaugand, insa, ca este putin probabil ca va investi si in alte marfuri pana la finele anului, anunta Bursa.

Vom fi din ce in ce mai prezenti in Romania, anunta Mark Mobius, unul dintre cei mai mari investitori in pietele emergente. Mark Mobius, presedintele Templeton Emerging Markets Group, spune ca fondurile de investitii pe care grupul Franklin Templeton le administreaza vor fi din ce in ce mai prezente in Romania, in conditiile in care Europa Centrala si de Est inca este o regiune unde investitorii pot castiga bani, dar sectoarele si actiunile trebuie alese cu atentie. Mobius si-a prezentat strategia de investitii pentru centrul si estul Europei intr-un interviu pentru CNBC. Templeton Emerging Markets Group are un portofoliu in regiune in care economia bogata in resurse a Rusiei detine o pondere de 36%, dinamica economie a Turciei 21%, iar Austria, care are companii cu o prezenta importanta in regiune, 17%. Intergral in EconomicTimes.ro

De ce pierdem investitii de miliarde de euro in energie. Guvernul intarzie de mai bine de zece luni aprobarea noii strategii energetice a Romaniei, desi avem nevoie urgenta de investitii uriase in acest sector. Sectorul energetic romanesc este extrem de atractiv pentru investitorii straini, intrucat are nevoie de investitii uriase, iar resursele sunt variate si inca neutilizate la adevaratul lor potential. In 2010, pentru a atrage investitii, Ministerul Economiei inceput sa lucreze la o noua strategie energetica a Romaniei pentru urmatorii 25 de ani. Aceasta pentru ca actuala strategie a fost adoptata in 2007, cand realitatile economice erau cu totul altele. Documentul a fost gata la inceputul acestui an, iar „Adevarul” l-a publicat in premiera in luna ianuarie, relateaza Adevarul.

Bogdan Olteanu, BNR: „Vrem sa evitam supraindatorarea populatiei”. Intr-un interviu acordat revistei Capital, Bogdan Olteanu, viceguvernator al BNR, vorbeste despre ceea ce urmareste banca centrala prin noul regulament privind creditarea, despre influentele crizei din Grecia asupra Romaniei si despre cum e pregatita BNR sa intervina. Bogdan Olteanu: Am pornit de la doua elemente: unul dintre ele este cel de conjunctura si unul este cel de ratiune. Cel de conjunctura tine de faptul ca la nivel european se merge in aceasta directie. Unele tari extrem de deschise economic si destul de prospere, cum este Austria, de exemplu, au interzis in intregime creditul in alta moneda decat cea nationala, tocmai pentru a evita riscul pe care il presupune o asemenea creditare, riscul valutar. Deci, suntem intr-un trend in care probabil, curand, va aparea si o reglementare la nivel european, dar in care deocamdata apar reglementari nationale. Integral in Capital.

Noile termocentrale ale Romaniei. Productia de electricitate a Romaniei ar creste cu 50% daca toate proiectele de termocentrale anuntate pana acum ar fi date in folosinta. Capacitatea respectiva este mai mare decat a tuturor celor cinci reactoare planificate la Cernavoda sau decat a parcurilor eoliene care au primit autorizatii. Criza si birocratia au blocat sau intarziat o parte din marile proiecte de investitii in constructia de termocentrale. Cu doi ani inintea declansarii crizei economice fusesera anuntate nu mai putin de 12 mari proicte de noi termocentrale in valoare de peste opt miliarde euro, scrie Romania Libera.

Cei mai saraci romani sunt si cei mai harnici. In regiunea Nord-Est, unde populatia are cel mai scazut venit pe cap de locuitor, au fost construite cele mai multe locuinte in primul semestru din 2011 si au fost atrase cele mai multe fonduri europene. De mai multi ani, judetele care formeaza euroregiunea Nord-Est (Botosani, Vaslui, Iasi, Bacau, Suceava si Neamt) apar in statisticile oficiale din Romania si din Europa ca fiind cele mai sarace din UE. Cu un venit estimat la doar 4.000 de euro anual pe cap de locuitor (aproape un sfert din media UE) si o rata a somajului situata mult peste media nationala de 7,2%, regiunea Nord-Est pare condamnata la saracie pe termen lung. Integral in Adevarul.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro