Sari direct la conținut

Business Report: Evolutia dolarului – un factor extern ce poate produce socuri pe piata noastra;  Sisif de Romania – proiectele neterminate ale statului;  Va combate Romania evaziunea fiscala folosind informatii fiscale din alte state?

HotNews.ro
Business Report - Colaj Foto, Foto: Colaj foto
Business Report - Colaj Foto, Foto: Colaj foto

Evolutia dolarului – un factor extern ce poate produce socuri pe piata noastra Dupa o saptamana incheiata de crestere constanta a dolarului fata de leu – evolutie care a urmat trendul cursului euro/dolar -, moneda americana s-a depreciat, ieri, atat fata de leu (ajungand la 4,1797 lei, de la 4,2059 lei), cat si fata de moneda europeana. Cu toate acestea, economistii apreciaza ca trendul de crestere a dolarului american va continua pe tot parcursul acestui an. Adrian Vasilescu, consultant de strategie in cadrul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), ne-a spus ca exista previziuni care arata ca, pana la sfarsitul anului in curs – inceputul anului viitor, cursul euro/dolar sa ajunga la paritatea de 1 la 1, iar noi sa avem un nou raport leu/dolar. Evolutia dolarului american a inceput sa scada, atat pe pietele internationale, cat si la noi, inca de saptamana trecuta, pe fondul anuntarii programului de relaxare cantitativa, lansat saptamana aceasta de Banca Centrala Europeana (BCE), scrie Bursa.ro.

Sisif de Romania – proiectele neterminate ale statului Degeaba am asistat in ultimul deceniu la o crestere vizibila a investitiilor publice, daca inca sunt zeci de obiective de infrastructura pe care nu pare sa fim in stare sa le ducem la bun sfarsit. La bugetul Romaniei sunt azi mai multi bani decat au fost vreodata. In plus, avem la dispozitie multe miliarde de euro gratis de la Comisia Europeana. Ca sa nu mai vorbim ca ne putem imprumuta de pe piata internationala la dobanzi extrem de scazute. Cu toate acestea, o gramada de proiecte de pe tot cuprinsul tarii asteapta in zadar de ani buni sa fie terminate. Am selectat cateva dintre cele mai vizibile, insa numarul lor este mult mai mare, scrie Capital.

De ce nu merge relaxarea fiscala anuntata de guvern: Rolul critic jucat de MTO in procesul de aderare la euro Invocand necesitatea de a face investitii mai consistente in infrastructura si majorarea cheltuielilor pentru aparare pana la 2% din PIB in 2017 si pe fondul modificarilor de amploare in fiscalitate, Executivul a anuntat intentia de a solicita Comisiei Europene reesalonarea calendarului de atingere a obiectivului bugetar pe termen mediu (deja celebrul MTO sau medium term objective – in lb. engleza). Or, Pactul de Stabilitate si Crestere convenit de statele membre UE cere asigurarea sustenabilitatii pe termen lung a finantelor publice prin politici fiscale prudente. Acestea includ, pe partea de preventie: (1) politici sanatoase din punct de vedere structural; (2) marje de siguranta pentru acomodarea unor evolutii ciclice nefavorabile, pentru costul imbatranirii populatiei si evitarea acumularii unui stoc excesiv de datorie publica; (3) evitarea unei dinamici excesiv de inalte a cheltuielilor publice. MTO sintetizeaza aceste deziderate si a fost definit ca un prag minim de -1% din PIB pentru deficitul structural aplicabil statelor din Zona Euro sau din ERM II, mecanismul anticamera pentru adoptarea euro, scrie CursdeGuvernare.

Statul se pregateste sa preia Astra Asigurari Un proiect de lege aflat deja pe masa senatorilor sporeste considerabil rolul Fondului de Garantare a Asiguratilor. Entitatea, in prezent subordonata ASF, ar urma sa capete statut juridic propriu, sa fie condusa de un Consiliu de Administratie separat format inclusiv din doua persoane numite de Ministerul Finantelor si sa se poata implica direct in conducerea companiilor de asigurari cu probleme. Principala sursa de finantare a Fondului raman insa contributiile pe care sunt obligate sa le plateasca companiile din piata asigurarilor. Proiectul de lege apare in contextul in care, pe 7 aprilie, Astra Asigurari iese de sub administrarea KPMG si,in lipsa unuia sau mai multor investitori care sa aduca un aport de capital de peste 100 de milioane de euro, va urma calea falimentului, relateaza Economica.net.

Va combate Romania evaziunea fiscala folosind informatii fiscale din alte state? In urma intensificarii procesului de globalizare la nivelul statelor, devine din ce in ce mai usor pentru contribuabili sa detina si sa administreze investitii prin intermediul institutiilor financiare sau al altor entitati aflate in afara statului de rezidenta. Sume de bani sunt detinute in conturi bancare din alte jurisdictii, nefacand obiectul impozitarii in masura in care contribuabilii nu isi indeplinesc obligatiile fiscale in statul de origine. Ca urmare, evaziunea fiscala este o problema grava cu care se confrunta toate statele lumii, fie ca sunt sau nu membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE), fie ca sunt mici sau mari, in curs de dezvoltare sau dezvoltate. Colaborarea dintre administratiile fiscale constituie un factor esential pentru combaterea evaziunii fiscale si protejarea integritatii sistemelor fiscale, iar un aspect important al acestei colaborari este reprezentat de schimbul de informatii intre state, informeaza Capital.

Ford investeste 2,6 milioane de euro in 2015 prin programul Driving Skills for Life Ford va investi in 2015 2,6 milioane de euro pentru a instrui alti 5.000 de tineri soferi din Europa, marind programul Ford Driving Skills for Life (DSFL). Mai mult decat atat, in 2015, proiectul Ford va fi extins in 11 tari. Conform unui raport, in Europa, accidentele de masina sunt cauza principala a decesului la tinerii cu varste intre 18 si 24 de ani. Programul Ford Driving Skills for Life ofera instruire practica, gratuita, fiind organizat in 4 sesiuni: recunoasterea pericolelor din trafic, manevrarea autovehiculului, managementul vitezei si factorii de distragere a atentiei la volan. Pana in prezent, prin programul Driving Skills for Life, Ford a instruit peste 6.100 de tineri soferi din Belgia, Franta, Germania, Italia, Romania, Rusia, Spania si Marea Britanie, scrie Auto-Bild.

UE se indreapta spre o armata comuna si o strategie de aparare proprie O noua dezbatere se profileaza la nivelul Uniunii Europene: cea referitoare la necesitatea unei politici comune de aparare. A unei unei armate a UE. O serie de politicieni, multi dintre ei germani, afirma ca a venit momentul pentru o armata europeana, pentru o forta comuna care sa permita atat rationalizarea cheltuielilor militare, cat si o sustinere a unei pozitii de jucator international a UE. O pozitie complementara noii filosofii privind strategia de securitate germana, in care Germania va deveni mai implicata in intarirea apararii NATO. Este o idee sustinuta si la nivel comunitar. UE nu poate accepta sa nu faca parte din joc. Astfel ca presedintele Comisiei Europene Jean Claude Juncker a argumentat duminica necesitatea unei armate comune europene: „o armata comuna a tuturor europenilor ii va da de inteles Rusiei ca vorbim foarte serios atunci cand este vorba de a apara valorile UE”. Mai mult, „ne va ajuta sa punem la punct o politica externa si de securitate comuna” – potrivit lui J.C. Juncker, scrie CursdeGuvernare.

Romania a vandut drepturi de poluare de 97 mil. de euro, in 2014. 70 de miloane ar trebui sa mearga la Transporturi Romania a vandut , anul trecut, certificate de emisii de gaze de sera de 97 de milioane de euro, toti banii ajungand la buget, potrivit Ministerului Finantelor. Suma este cu peste 20 de milioane de euro mai mica decat cea din 2013, cand Romania a incasat 120 de milioane de euro. Potrivit legii, de 70% din aceasta suma beneficiaza Ministerul Transporturilor, iar de restul, Mediul. Insa, aceste procente sunt variabile, pentru ca Guvernul, prin Ordonante, mai apeleaza cand si cand la aceste sume. Anul trecut, spre exemplu, Guvernul Ponta a alocat circa 40 de milioane de euro catre Ministerul Dezvoltarii Nationale si Administratiei Publice, Primaria Ploiesti si Primaria Bucuresti, pentru achizitionaarea de microbuze, constructia de piste pentru biciclisti sau modificarea autobuzelor Diesel in unele cu functionare pe GPL. Alocarea celor 40 de milioane de euro este o „exceptie de la lege”, potrivit Ordonantei de Urgenta in baza careia s-a facut aceasta alocare, scrie Economica.net.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro