Business report: Germania: Mai multi romani si bulgari primesc ajutor social; Afacerile de tipul: firma saraca, dar patron bogat, tintite de Fisc; De ce sunt calme pietele financiare. Si de ce are Occidentul "probleme cu geografia"?

Afacerile de tipul: firma saraca, dar patron bogat, tintite de Fisc. Fiscul vrea sa descurajeze imbogatirea prin falimentarea firmelor cu datorii, printr-o alta procedura de raspundere solidara. Metoda folosita in ultimii trei ani a avut rezultat zero. In aceste conditii, ce sanse au noile prevederi? Executarea datornicilor prin procedura de atragere a raspunderii solidare a intrat, de anul acesta, pe agenda Agentiei Nationale de Administrare Fiscala (ANAF). In goana dupa bani la buget, Fiscul a redescoperit prevederi vechi de cativa ani in Codul de procedura fiscala, dar care nu prea au dat roade pana acum. Noutatea este ca, in februarie, ANAF a emis Ordinul nr. 127 care detaliaza la fiecare categorie de persoane ce pot fi trase la raspundere alaturi de datornic: documentatia care trebuie verificata, tipurile de formulare pe care trebuie sa le completeze si pasii de urmat. Insa, dincolo de aspectele procedurale, ramane o problema de principiu. Intregul proces se sprijina pe dovedirea relei credinte a debitorilor si a persoanelor care raspund solidar cu acesta, informeaza Capital.

Noul Cabinet doreste alinierea redeventelor la „media europeana”. Discutiile recente vizau mentinerea acestora si introducerea unei suprataxe. Noul Cabinet intentioneaza sa realizeze „alinierea redeventelor la media europeana”, obiectiv care a fost prezent si in programul de guvernare al Guvernului USL, desi, in ultima perioada, presa a scris ca balanta inclina spre mentinerea sistemului actual de redevente si introducerea unei noi suprataxe pe profit. Astfel, programul de guvernare mentioneaza, la directiile de actiune din cadrul capitolului „stimularea sectorului privat si crearea de locuri de munca”, ca „aliniem la media europeana redeventele incasate de stat ca urmare a concesionarii activelor statului”, potrivit Adevarul.

Guvernul vrea linie de cale ferata de mare viteza pe ruta Arad-Bucuresti. Realizarea unei linii de cale ferata de mare viteza pe Coridorul IV Pan-european Arad – Timisoara – Caransebes – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Calafat – Bucuresti se afla pe lista prioritatilor din noul program de guvernare. De asemenea, o alta investitie in domeniul feroviar prevazuta in program este reabilitarea liniei de cale ferata de pe Coridorul IV de Transport Pan-european Brasov – Simeria si reabilitarea, pe acelasi coridor, a liniei Frontiera – Curtici – Simeria. In ceea ce priveste infrastructura rutiera, pe lista prioritatilor a fost trecuta Autostrada Comarnic – Brasov si Autostrada Sibiu – Ramnicu Valcea, scrie EVZ.

De ce sunt calme pietele financiare. Si de ce are Occidentul „probleme cu geografia”? Calmul se mentine pe marile piete financiare occidentale, pentru ca, „se stie, acolo au probleme cu geografia”, a raspuns, mai in gluma, mai in serios, Greg Konieczny, managerul Fondului Proprietatea (FP), la o intrebare pusa de jurnalistul de la Economica.net: „De ce marile piete sunt calme, desi razboiul este la usa Europei?”. Raspunsul polonezului de la carma FP nu este o gluma ca oricare alta. Rusia isi continua retorica agresiva si absurda („oricine poate sa cumpere de la magazin uniforme”, ca fortele paramilitare care au ocupat Crimeea). Vladinir Putin desfide asa zisele sanctiuni occidentale, considerate de analisti prea palide fata situatia ocuparii unei tari. Totusi, marile piete financiare abia daca isi fac griji privind evolutia tot mai razboinica a conflictului din Ucraina. Jucatorii de pe pietele occidentale au revenit la preocuparile cotidene, daca au vazut indepartandu-se eventualitatea izbucnirii razboiului in Ucraina. Daca razboiul nu a inceput, recrutii de pe piete si-au ingaduit sa iasa din puseul de febra de luni, de dupa ocuparea Crimeei de forte paramilitare ruse.

Germania: Mai multi romani si bulgari primesc ajutor social. Desi numarul romanilor si bulgarilor care beneficiaza de ajutor social in Germania a crescut, cifra nu este asa de ridicata in raport cu beneficiarii de ‘Hartz IV’, in ansamblu. Potrivit Agentiei federale pentru Munca (Bundesagentur fur Arbeit, pe scurt BA), la finele anului trecut mai multi romani si bulgari au obtinut ajutor social in Germania, asa-numitul Hartz IV: 44.000 in luna noiembrie, ceea ce reprezinta o crestere de 51 la suta fata de anul precedent. Dar, atrage atentia agentia de presa dpa, aceasta evolutie se observa doar in cateva dintre orasele germane. In concluzie se poate vorbi doar „punctual” de o asa-numita imigratie a saraciei din cele doua tari mentionate, mai informeaza dpa, citand surse ale Agentiei pentru Munca de la Nurnberg. Despre actuala evolutie a relatat, joi, si cotidianul munchenez Suddeutsche Zeitung. O purtatoare de cuvant a BA a avertizat tot joi fata de o supraevaluare a datelor statistice, deoarece, chiar si in urma cresterii amintite, numarul romanilor si bulgarilor care primesc ajutor social in Germania, ramane relativ redus, ridicandu-se la doar 0,7 procente in comparatie cu toti beneficiarii de Hartz IV, scrie Deutsche Welle.

Cum sa spunem „do svidaniya” unei investitii romanesti de 800 de milioane de dolari. Daca istoria ultimelor trei decenii a relatiilor comerciale dintre Romania si Ucraina ar trebui sa poarte un nume, probabil acesta ar fi Krivoi Rog. Localitate din centrul Ucrainei si, totodata, proiect de combinat socialist, Krivoi Rog inseamna o creanta a statului roman de circa 800 de milioane de dolari. Inainte de prabusirea blocului comunist, era un obicei ca mai multe state sa se asocieze pentru proiecte economice. Iar proiectul de la Krivoi Rog, ai carui actionari erau guvernele Republicii Socialiste Romania, Republicii Populare Ungaria, Republicii Democrate Germane, URSS si Republicii Socialiste Cehoslovacia e un exemplu in acest sens. Logica combinatului era sa livreze fier (intr-o concentratie ridicata, dupa prelucrare) tarilor participante. In urma unui acord din 1986, Romania urma sa primeasca fier (3 milioane de tone pelete pe an) pentru combinatul Sidex de la Galati, in schimbul unei participatii in forta de munca, echipamente, realizarea de constructii industriale si civile care echivala cu aproape 800 milioane de dolari, informeaza Adevarul.

Programul Rabla 2014 vine cu noutati importante. Proiectul Programului Rabla 2014 se afla in dezbatere publica, pentru zece zile. Editia din acest an urmeaza sa aiba mai multe noutati majore. Introducerea acestora are ca scop stimularea innoirii parcului auto national, dupa ce editia de anul precedent a fost catalogata de multi drept un esec. Vechimea masinilor admise pentru casare va fi de 8 ani, iar inscrierea celor interesati ar urma sa se faca direct la dealeri. Bugetul de anul acesta ar urma sa fie de 140 milioane de lei, echivalentul a 20.000 de tichete. Valoarea unui tichet va fi de 6.500 lei. Se intentioneaza ca anul acesta tichetele sa fie distribuite electronic, direct dealerilor inscrisi in program, avand in vedere ca inscrierea celor care vor participa in program se va ce tot la dealer, scrie 24auto.ro.