​Business report: Inasprirea Codului Muncii intra in linie dreapta. Abia acum incepe lupta impotriva muncii la negru;  Schimbare majora pregatita de ASF la legea asigurarii locuintelor. Firma care emite polita obligatorie va avea si actionari care nu sunt firme de asigurare; Masura pentru masuri: unde s-au evaporat profiturile companiilor in 2016

Inasprirea Codului Muncii intra in linie dreapta. Abia acum incepe lupta impotriva muncii la negru. Guvernul a facut ultimul pas legislativ pentru punerea in aplicare a noilor reguli pentru angajatori si sanctiuni pentru munca „la negru” si „la gri”, care au fost reglementate inca din luna august, dar care nu s-au putut opera inca, fiindca nu au fost transpune in legislatia care reglementeaza registrul general de evidenta a salariatilor. Codul Muncii s-a schimbat semnificativ in privinta reglementarii si sanctionarii muncii „la negru” si „la gri”, printr-o Ordonanta de Urgenta, in vigoare din luna august. Concret, OUG 53 din 2017 obliga angajatorii sa incheie contract individual de munca salariatului cu o zi inainte de inceperea efectiva a lucrului de catre acesta, in caz contrar vor fi sanctionati pentru munca la negru. Contractul de munca incheiat in forma verbala va fi valabil si considerat incheiat pe perioada nedeterminata. Actul aditional la contract va fi incheiat inainte de producerea efectelor juridice ale modificarii pe care le aduce. Pe langa acestea, OUG nr. 53 din 2017 aduce sanctiuni mai dure pentru angajatorii care angajeaza la „la negru” si „la gri”. Aceste schimbari nu pot fi aplicate pentru ca nu au fost transpuse in legislatia care reglementeaza in prezent metodologia de intocmire, completare si transmitere in registrul general de evidenta a salariatilor, relateaza Economica.net.

Schimbare majora pregatita de ASF la legea asigurarii locuintelor. Firma care emite polita obligatorie va avea si actionari care nu sunt firme de asigurare. Scopul principal al Pool-ului de Asigurare Impotriva Dezastrelor (PAID), anume cresterea gradului de protectie in Romania, presupune nu doar dezvoltarea canalelor de vanzare ci si investitii de capital pe care actualul actionariat nu poate sau nu doreste sa si-l asume, motiv pentru care intrarea unor noi actionari este absolut necesara. Aceasta este una dintre principalele concluzii la care au ajuns atat reprezentantii ASF cat si o parte din piata asigurarilor In acest context, pana la sfarsitul lunii octombrie, la Parlament va ajunge o propunere de modificare a legii care va introduce inclusiv posibilitatea ca la PAID sa cumpere actiuni si alte companii decat societatile de asigurare, a aratat, la solicitarea Profit.ro, Cornel Coca Constantinescu, vicepresedintele ASF responsabil de sectorul asigurari. Pe termen lung, spun sursele Profit.ro, planul actualei conduceri a supravegherii este chiar listarea pe bursa a Pool-ului, idee care a mai fost vehiculata si in trecut, in chiar primele luni de functionare a ASF. Deocamdata, insa, intentia de a intra in actionariatul PAID si-au manifestat-o inclusiv mai multi brokeri de asigurare care vor avea oricum o importanta crescuta in economia asigurarilor de locuinta pentru ca vor putea intra ca distribuitori directi pentru polita PAD.

Masura pentru masuri: unde s-au evaporat profiturile companiilor in 2016. Profiturile companiilor au intrat sub lupa autoritatilor. Realitatea din teren este insa cu totul alta fata de cea din bugetul statului. Ca Guvernul este nemultumit de evolutia incasarilor din impozitul pe profit, se stie, dovada fiind preocuparile recente legate de taxarea multinationalelor, dar si inspectiile Fiscului la diferite banci. Veniturile din impozitul pe profit ar fi tre￯buit sa creasca, potrivit calculelor initiale ale Executivului, cu 7,7% in prima jumatate a anului. In realitate, acestea au scazut cu 4,4%, reiese din datele Ministerului Finantelor Publice (MFP). In termeni absoluti, diferenta dintre asteptari si realitate a fost de aproape un miliard de lei. Explicatia Finantelor este una tehnica, legata de regularizari negative, insa expertii sunt de parere ca un motiv mai plauzibil ar putea fi subestimarea impactului unor masuri. In lipsa unor astfel de explicatii este greu de inteles cum impozitele sunt mai mici, in conditiile in care economia Romaniei a crescut anul trecut cu 4,8% din PIB, iar in acest an ar putea avea cea mai buna evolutie din UE, de aproape 6% din PIB. Generalizarea cotei de impozitare pe cifra de afaceri concomitent cu majorarea plafonului de aplicare la jumatate de milion de euro poate justifica evolutia veniturilor bugetare. „Normal ca au scazut incasarile. A fost marita cifra de afaceri la microintreprinderi de la 100.000 la 500.000 de euro. 60% din companii se incadreaza la microintreprinderi acum. Au dat si scutirea pe impozitul reinvestit”, explica Adrian Benta, consultant fiscal, discrepanta dintre activitatea economica in crestere si „roadele” modeste colectate la buget, anunta New Money.

Angajari la Renault Romania: sute de posturi disponibile. Groupe Renault Romania a anuntat ca are 300 de posturi disponibile si cauta doritori sa se angajeze in activitatile de cercetare-dezvoltare, servicii de business, fabricatie, achizitie si in departamentul financiar. „Timp de doua zile (20, 21 octombrie), echipele de Resurse Umane ale Groupe Renault Romania invita pasionatii domeniului auto la cel mai mare targ de cariera, Angajatori de Top, desfasurat la Bucuresti. Candidatii au sansa unui prim interviu chiar in stand cu specialisti ai companiei, in functie de postul vizat”, a anuntat vineri grupul intr-un comunicat. Posturile oferite de Renault Romania sunt disponibile in orasele Bucuresti, Titu si Mioveni, scrie Auto Bild.

Directorul cele mai mari edituri din Romania: Piata de carte s-ar putea dubla daca TVA s-ar reduce la zero si statul ar da bani pentru dotarea bibliotecilor. Daca TVA la vanzarea de carte s-ar reduce de la 5% la zero si daca statul ar pune la dispozitie un fond special pentru dotarea bibliotecilor, astfel incat acestea sa se „alimenteze” lunar, nu odata la cativa ani, cum se intampla acum cu majoritatea acestora, lantul de distributie s-ar dubla si vanzarile de carte ar fi, implicit, de doua ori mai mari, a declarat pentru Profit.ro Marin Vidrascu, directorul executiv al Litera, cea mai mare editura din Romania, cu afaceri de 11 milioane de euro anul trecut. Problema majora in Romania, legata de vanzarea de carte, e ca avem o piata, ca lant de distributie, prea mica, crede Vidrascu. Chiar daca o editura ar dubla numarul de titluri, lantul de distributie nu reuseste sa le acopere si sa le duca in toate zonele tarii. In Franta exista o librarie al 21.000 de oameni, iar in Romania una la 77.000 de oameni, dar amplasate extrem de prost – foarte multe concentrate in urban si foarte putine in zonele rurale. „Sunt regiuni intregi in care nu exista librarii, iar sudul e zona cu cele mai putine librarii. Lipsa librariilor e direct proportionala cu gradul de saracie din fiecare judet”, afirma directorul Litera. El crede ca apetitul pentru lectura vine fie din scoala, fie de la parinti, fie din ambele. Vidrascu da exemplu Germania si Italia, cu populatii de 80 de milioane, respectiv 60 de milioane; piata de carte din Germania e de sapte miliarde de euro, iar cea din Italia de un miliard. „De ce piata germana e mai mare decat cea italiana? Ei citesc mult mai mult, se informeaza mult mai mult si, in consecinta, sunt mult mai performanti. De aceea si economia germana e mai puternica”, spune Marin Vidrascu, potrivit Profit.ro.

Angajatii statului au prejudiciat Romania cu 12 miliarde de lei in ultimii noua ani – Curtea de Conturi. Curtea de Conturi a publicat recent „cartea alba” a institutiei, in care prezinta activitatea si rezultatele de la inceputul anului 2009 si pana la jumatatea acestui an. A calculat prejudicii de aproape 12 miliarde de lei, si, pentru cea mai mare parte a lor, au fost sesizati procurorii. Platile nelegale (prejudiciile) calculate de Curtea de Conturi in urma actiunilor de audit/control effectuate in perioada 1 ianuarie 2009-30 iunie 2017 se ridica la 11,94 miliarde de lei, conform documentului. Defalcat, din cele circa 12 miliarde calculate ca prejudicii, cele mai mari (circa 4 miliarde de lei) sunt trecute in dreptul bugetelor locale. Urmeaza bugetul de stat, cu 3,57 miliarde, si bugetele de venituri si cheltuieli ale agentilor economici, cu 2,37 miliarde de lei. Curtea de Conturi a identificat si principalele cause care au condus la prejudicii, noteaza Economica.net.