Business Report: Lumea produce mai mult grau decat consuma. Ce se intampla cu fermierii romani; Ministrul Anca Dragu: Trebuie sa discutam un program serios de aderare la Zona Euro; Leul a luat-o la vale

Lumea produce mai mult grau decat consuma. Ce se intampla cu fermierii romani Luna decembrie gaseste graul romanesc la un pret cu peste 20% mai ieftin decat in perioada similara a anului trecut si cu aproximativ 30% sub cel din 2013, lasandu-i pe fermieri dependenti de credite si cu profiturile spre zero. Anul agricol 2015-2016 se anunta a fi al treilea an consecutiv in care productia mondiala de grau depaseste consumul, astfel ca presiunea pe pret se resimte puternic in randul majoritatii statelor producatoare. Din datele Consiliul International al Cerealelor (IGC), productia ar putea ajunge anul acesta la 726 de milioane de tone (fata de 723 de milioane de tone anul trecut),in timp ce consumul este estimat la 720 de milioane de tone. In acest context, nu este surprinzatoare evolutia preturilor, scrie Economica.net.

Ministrul Anca Dragu: Trebuie sa discutam un program serios de aderare la Zona Euro Ministerul Finantelor, Anca Dragu, a spus parlamentarilor din Comisiile de buget-finante ca, imediat la inceputul anului viitor, ar trebui initiata o discutie despre „un program serios de aderare la Zona Euro”, construit pe termen mediu si lung, care sa actioneze ca o ancora in dezvoltarea economica a Romaniei. „Despre Zona Euro, si cu cati ani amanam aderarea la zona euro, as vrea sa spun ca este cazul sa ne asezam cu totii la masa. Nu pe 3 ianuarie, dar pe 4 ianuarie, sa discutam despre un program serios de aderare la Zona Euro. Vreau sa spun ca Romania a avut un program credibil, acela de aderare la Uniunea Europeana”, a afirmat vineri ministrul Dragu la dezbaterea pe tema bugetului din cadrul comisiilor reunite de Buget-Finante din Parlament, anunta Curs de Guvernare.

Aura Raducu: „Depunem eforturi mari sa crestem absorbtia la 70%” Intr-un interviu acordat revistei capital, Aura Raducu, noul ministru al Fondurilor Europene explica de ce rata absorbtiei este de doar 60% pentru exercitiul financiar 2007-2013 si cum incearca statul sa mai deconteze din banii europeni. De-a lungul timpului, Romania s-a confruntat cu mai multe probleme legate de programele europene, unele dintre acestea fiind suspendate sau aflandu-se la un pas de suspendare. Spre exemplu, la finalul lunii octombrie 2012, reprezentantii Comisiei Europene anuntau presuspendarea programelor POSCCE, POR si POST. Conditiile pentru anularea presuspendarii: transparentizarea modului in care erau finantate proiectele, restructurarea autoritatilor responsabile de fondurile europene si pregatirea mai buna a solicitarilor pentru finantarea proiectelor. Integral pe Capital.

Leul a luat-o la vale Leul a ajuns, vineri, la cel mai scazut nivel din luna ianuarie a anului trecut fata de euro, Banca Nationala a Romaniei afisand un curs de 4,5297 lei, iar dealerii pun scaderea pe seama mai multor factori. Pe 28 ianuarie 2014, cursul fusese de 4,5317 lei/euro. „Evolutia leului este similara cu cea a monedelor din regiune, iar o posibila explicatie pentru puternica apreciere a monedei europene este si recenta aversiune la risc aparuta dupa dezamagirea pietei privind deciziile Bancii Centrale Europene (BCE), de la inceputul lunii”, conform unor surse bancare, care ne-au precizat ca in ciuda acestor explicatii, trendul „nu are un fundament tehnic”. BCE a redus dobanda acordata pentru depozitele bancilor de la -0,2% la -0,3% si a anuntat ca extinde achizitiile de obligatiuni pana cel putin in martie 2017, scrie Bursa.ro.

Legea darii in plata: pierderile bancilor s-ar putea ridica la 10 miliarde de euro Daca se promulga legea darii in plata, nu restantele la credite ii sperie pe bancheri, ci valoarea totala a imprumuturilor, valoare de 16,4 miliarde de euro pe care institutiile de credit nu ii vor mai incasa de la actualii clienti cu restante. Pierderea pe sistem ar fi de minimum 10 miliarde de euro (daca toti debitorii cu restante si-ar ceda casa ipotecata in favoarea bancii). anca Nationala a Romaniei (BNR) a facut publica situatia creditelor persoanelor fizice la data de 31 octombrie 2015. Potrivit acesteia numarul debitorilor care au contractat un credit ipotecar sau care au garantat diverse credite cu ipoteci si care inregistreaza restante la ora actuala este de 68.723 de persoane. Totusi, numarul creditelor contractate de acestia sunt in numar de 74.127 (sa nu uitam ca in perioada 2007, 2008 incepusera sa fie acceptate si ipotecile de rangul doi asupra proprietatilor imobiliare), informeaza Economica.net.

Judetul Cluj, mandria Ardealului Regiunea Clujului n-a fost ferita de recesiunea economica, care a dus, printre altele, la retragerea unor investitori importanti, cazul Nokia, si reducerea investitiilor, dar judetul a beneficiat de ramuri economice care au compensat, inregistrand cresteri peste media nationala, la nivel de industrie, pe perioada de criza. Astfel, a ajuns judetul Cluj sa se numere printre cele mai dinamice judete ale tarii, din punct de vedere economic, iar acest lucru se vede in evolutiile companiilor, in volumul de investitii si forta de munca ocupata. Clujul este un judet prosper, dupa cum arata datele Comisiei Nationale de Prognoza (CNP), conform carora judetul are un PIB pe locuitor aferent anului 2015 de 9.943 euro, la acest capitol fiind depasit, la nivel national, doar de Timis (10.207 euro), Ilfov (10.993 euro) sau municipiul Bucuresti (20.713 euro), scrie Capital.

Dacia: Jumatate de milion de euro pentru modernizarea a 40 de showroom-uri din tara In vara lui 2014, Dacia a demarat un proiect de modernizare a centrelor de vanzare. Pentru acest lucru, au fost investiti 500.000 de euro, iar 40 de showroom-uri Dacia au fost transformate masiv. Dacia Evolution + este noua denumire a conceptului si promite transparenta, mult mai multa interactiune si detalii complete cu privire la produse. Noile showroom-uri dispun de o zona lounge, de un spatiu dedicat celor mici, dar si de o incapere unde fiecare client vine sa-si cunoasca pentru prima data masina. Zona de asteptare pentru cei care vin cu masinile in service este si ea integrata in showroom, in timp ce zona de primire a vehiculelor in service dispune de un layout mult diferit, anunta Auto-Bild.ro.