​Business report: ​Moment istoric pentru finanțele României. CE: Finanțăm proiecte pe gaze, dar nu tot ce vreți voi. Rețeta Bolojan la București. Cea mai mare mină de diamante roz și-a închis porțile

Moment istoric pentru finanțele României: În 2021, salariile bugetarilor + pensiile vor depăși veniturile fiscale ● Mesajul Comisiei Europene către România: Finanțăm proiecte pe gaze, dar nu tot ce vreți voi. Rețeta Bolojan la București? Cum poate Nicușor Dan să reducă aparatul bugetar din Primăria Capitalei ● ​Tarom, compania cu aproape 200 de şefi ● Noua criză îşi arată colţii: Centrul Bucureştiului, de închiriat sau de vânzare ● Buget 2021. Ionuţ Dumitru: Va fi foarte greu pentru România, în 2021, cu un deficit de 7-8% din PIB ● Barierele ce stau în calea unei mai mari utilizări a online-banking-ului ● Alegerile politice vor decide pe ce drum va merge economia americană. Și alături de ea, economia mondială ● Topul celor mai urmărite bănci din România pe Facebook, Instagram și LinkedIn ● Aproape 8 milioane de români joacă jocuri video. Ce joacă şi ce platforme preferă ● Turismul în Deltă a fost ”o haiducie” anul acesta, susțin agenții economici ● Cea mai mare mină de diamante roz și-a închis porțile.

Moment istoric pentru finanțele României: În 2021, salariile bugetarilor + pensiile vor depăși, în premieră, veniturile fiscale ale țării. Priviți graficul de mai jos: El reprezintă evoluția veniturilor fiscale ale României în ultimii 25 de ani (din 1995 încoace) și a cheltuielilor statului cu salariile din sectorul public și cu costurile de asistență socială (în procent covârșitor pensii de toate felurile) în același interval de timp. Graficul se bazează pe datele statistice certe ale Comisiei Europene în ultimul sfert de veac, alături de evaluările pe anii 2020 și 2021, potrivit raportărilor estimative ale cheltuielilor și scăderea PIB determinată de criza Covid-19 pe cei 2 ani, scrie cursdeguvernare.ro

Mesajul Comisiei Europene către România: Finanțăm proiecte pe gaze, dar nu tot ce vreți voi. Apelați și la banii privaților! În contextul în care Comisia Europeană apasă tot mai tare pe pedala decarbonizării, România este cuprinsă de o adevărată frenezie a gazului. Vrem mii de MW instalați în noi centrale electrice, mii de kilometri de conducte ca să racordăm toata țara, și mai vrem să le facem cu bani europeni, nerambursabili, în special. Accesul la miliardele de euro de la Bruxelles îl avem, în teorie, pentru proiecte energetice care să implice și gazul, dar un mesaj chiar de la vârful Comisiei ne mai aduce puțin cu picioarele pe pământ. “Nu există nicio îndoială că gazul natural poate aduce unele beneficii în ceea ce privește reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și calitatea aerului în următorul deceniu, ca înlocuitor al cărbunelui. Pentru acele țări în care cărbunele constituie o sursă de energie semnificativă pentru încălzire sau generarea de electricitate, gazul natural ar putea juca un rol de tranziție, completând eliminarea treptată a energiei pe bază de cărbune și penetrarea crescută a surselor regenerabile de energie și îmbunătățirea eficienței energetice. Însă, în alte domenii precum transportul, beneficiile trecerii la gazul natural sunt mult mai puțin evidente din perspectiva emisiilor de gaze cu efect de seră. În plus, ar spori dependența UE de importurile de gaze naturale”, arată Timmermans în scrisoarea obținută de Economica.net.

Rețeta Bolojan la București? Cum poate Nicușor Dan să reducă aparatul bugetar din Primăria Capitalei. Ce probleme ar putea întâmpina curățenia pe care edilul Capitalei, Nicușor Dan, vrea să o facă în primărie și în companiile subordonate. „Sunt probabil unul dintre cei mari angajatori din România”, a spus primarul recent ales al Capitalei, la Digi24. El a explicat că Primăria Capitalei, cu toate instituțiile subordonate, are circa 35.000 de angajați, iar împreună cu cele de sector, numărul total al angajaților ar fi de 70.000 de persoane. Primarul a anunțat că este prea devreme pentru a da cifre exacte, dar a spus că va face un audit financiar, de resurse umane, management pentru a vedea dacă și unde s-ar putea reduce numărul personalului, scrie Europa Libera.

​Tarom, compania cu aproape 200 de şefi. Ministrul Transporturilor: Avem un şef la nouă angajaţi. Compania TAROM va merge înainte, fiind sprijinită de Guvern şi, dacă se va respecta planul de restructurare, undeva în 4-5 ani va deveni profitabilă, a susţinut, marţi, ministrul Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor, Lucian Bode, care a declarat că în companie există un şef la fiecare nouă angajaţi. „Am adoptat măsuri de sprijin financiar pentru redresarea companiei TAROM. (…) TAROM a intrat în această criză sanitară într-o situaţie proastă, mai rău de atât nu se putea. Ştiţi foarte bine că întreg sectorul aerian este grav afectat, au scăzut încasările cu peste 90-95%, dar preocuparea noastră a fost să sprijinim, aşa cum au făcut şi alte state, evident să sprijinim operatorul naţional TAROM cu acel ajutor de salvare care a fost accesat, cu acel ajutor de restructurare, cu acel ajutor pentru compensarea pierderilor COVID. Sigur că noi am solicitat o sumă, am notificat Comisia Europeană şi am primit aprobare pentru sumele pe care le cunoaşteţi. În continuare preocuparea noastră este să ducem la bun sfârşit planul de restructurare a companiei pe toate palierele, inclusiv cel legat de resurse umane. Am început acest demers”, a dat asigurări Bode, într-o conferinţă de presă, potrivit Adevarul.

Noua criză îşi arată colţii: Centrul Bucureştiului, de închiriat sau de vânzare. Ce mai poţi face în inima Capitalei, într-o vreme în care pandemia a pustiit cele mai populate zone ale oraşului? Duminică după-amiază, nu departe de kilo­metrul zero al Bucu­reştiului. La început de noiembrie, frigul nu a intrat cu totul în oase, dar câţiva amatori de viaţă socială dârdâie puţin la mesele de pe terasa hotelului Horoscop, din Piaţa Unirii. E singura opţiune de a bea sau a mânca ceva într-un an dat de-a dreptul peste cap. Deasupra lor, atârnă un afiş: De vânzare. Anunţul nu e nou, dar pustiul din jurul lui este. La fel şi imaginea un pic apocaliptică a tuturor celor care poartă mască. La numărul de telefon afişat, persoana de contact nu vrea să ofere detalii despre intenţia de vânzare sau despre eventuali potenţiali cumpărători. Acelaşi număr de telefon stă şi în dreptul anunţului de închiriere de pe geamul cafenelei aflate la parterul aceluiaşi hotel, scrie Ziarul Financiar.

Buget 2021. Ionuţ Dumitru, Raiffeisen Bank: Va fi foarte greu pentru România, în 2021, cu un deficit de 7-8% din PIB, în vreme ce toate celelalte ţări din UE vor avea deficite incomparabil mai mici, 3-4% din PIB. Problema majoră a României este că deficitul fiscal este doar în parte provocat de pandemie. Franţa, de pildă, va avea, anul acesta, un deficit bugetar mai mare decât al României, de 11-12% din PIB. Doar că Franţa, marele risipitor al Uniunii, şi-a redus, an de an, deficitul, până la 3% din PIB, în 2019, în vreme ce deficitul României a crescut de la 2,9% din PIB în 2018, la 4,7% din PIB în 2019. Cheltuiala, până la 11% din PIB a Franţei, de anul acesta, este una tranzitorie, provocată de criza medicală. În România, deficitul de pe care-l vom înregistra în acest an – spre 9% din PIB – este doar pe jumătate provocat de pandemie. Este un deficit de structură, decis de cheltuielile rigide (pensii, salarii, dobânzi). Va fi foarte greu pentru România, în 2021, cu un deficit de 7-8% din PIB, în vreme ce toate celelalte ţări din UE vor avea deficite incomparabil mai mici, 3-4% din PIB, spune Ionuţ Dumitru, citat de ZF.ro

Barierele ce stau în calea unei mai mari utilizări a online-banking-ului de către români: teama de furtul datelor personale, lipsa sentimentului de control şi obişnuinţa de a merge la bancă. Digitalizarea a prins viteză în criza pandemică, majoritatea băncilor accelerând procesele avute în derulare. Şi clienţii se mişcă, uşor, uşor, în online. Sunt corelate vitezele cu care rulează cei doi parteneri? Principala barieră pentru românii care evită plățile online sau nu utilizează online/mobile banking pentru tranzacții bancare este teama de furtul datelor personale, menționat de 26% dintre respondenți. Plata online nu le oferă românilor sentimentul de control, așa cum o face contactul direct cu banii (11%). Pentru românii care nu fac plăți online, un alt motiv este obișnuința de a merge la bancă pentru a face plăți și preferința acestora de a avea contact direct cu numerarul (11%). Acestea sun concluziile unui studiu recent realizat de către cei de la Reveal Marketing Research care îşi propune să ne arate care sunt barierele principale care îi împiedică pe oameni să efectueze plățile online sau să utilizeze aplicațiile de mobile banking pentru tranzacții bancare. Deși se recomandă evitarea plăților în numerar, în contextul COVID-19, unii dintre români se arată reticenți față de metodele de plată online. Totuși, procentele sunt scăzute în ceea ce privește evitarea plăților online, scrie FinEco24News.

Alegerile politice vor decide pe ce drum va merge economia americană. Și alături de ea, economia mondială. Astăzi, o dată cu alegerile pentru președinte, în Statele Unite se încheie un ciclu electoral, dar și unul economic. Este un bun prilej pentru a arunca o privire asupra economiei americane. Astfel, trebuie remarcat că înainte de a intra în recesiunea cauzată de criza sanitară, economia americană venea după 128 de săptămâni de creștere economică neîntreruptă, ceea ce a însemnat doborârea unui record care a inclus perioada dintre sfârșitul războiului rece, din anii ’90, și atentatele teroriste din septembrie 2001. Ceea ce arată că economia americană se afla deja într-o perioadă fastă înainte de instalarea administrației Trump. Nu este mai puțin adevărat că președintele Trump, prin măsurile luate la începutul mandatului, a stimulat și mai mult creșterea până aproape de supraîncălzirea economiei, scrie rfi.ro.

Topul celor mai urmărite bănci din România pe Facebook, Instagram și LinkedIn. Am vorbit cu un specialist social media despre cum se manifestă fenomenul în industrie și care sunt exemplele de ”best practice”. Rivalitatea din industria bancară se manifestă din plin și pe rețelele sociale, care le oferă băncilor un spațiu util în procesul de comunicare și interacțiune cu proprii și potențialii clienți. Deși comunitatea bancară s-a confruntat in ultimii ani cu un deficit considerabil de imagine, platformele de social media au constituit un factor important în relaționarea directă cu românii, multe instituții de credit adoptând strategii care au contribuit la consolidarea popularității brandului. ”Orice brand puternic, are o prezență activă în online și se folosește de toate resursele pentru a-și face mesajul auzit. Iar bankingul nu face excepție. În ultimii ani, am văzut campanii foarte reușite din acest domeniu, pline de creativitate și gata să inspire mase mari de oameni în alegerile financiare. Trebuie să fii acolo unde sunt și clienții tăi. Iar Facebook, Instagram, YouTube, LinkedIn sau podcast-ul sunt resurse valoroase pentru a crește capitalul de brand. În mod cert, există o tendință generală de umanizare a brandurilor în strategia de comunicare. Și din nou, băncile din România se aliniază cu brio acestui val. Orice prezență în Social Media necesită un plan de comunicare bine pus la punct, adaptat contextului social în care trăim. Trebuie să informeze, să creeze engagement, să inspire și să vândă. Contentul trebuie să fie de calitate, distractiv, creativ, cu mesaje de call to action puternice sau voalate pe alocuri, ascunse în postări educative”, confirmă Claudia Drăgulin, Head of Social Media în cadrul agenției Gun Media, potrivit bankingnews.ro

Aproape 8 milioane de români joacă jocuri video. Ce joacă şi ce platforme preferă. 7,9 milioane de români joacă jocuri video pe smarphone-uri, PC-uri, console sau tablete, potrivit Asociatiei Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România. Studiul “Utilizatorii de jocuri video din România” dezvăluie, printre altele, care sunt cele mai populare platforme pe care românii se joacă, de unde își achiziționează jocurile, unde și de ce se joacă. “Jocurile video nu mai sunt de mult timp un fenomen marginal, dovadă stau și cifrele globale care arată că industria jocurilor video a depășit ca valoare pe cele ale muzicii și filmului la un loc. Popularitatea jocurilor este foarte mare și în România, dar nu existau cifre concrete despre relația românilor cu acestea. RGDA vine, în premieră, cu date semnificative care arătă cât de mulți români dedică timp acestui mediu. Este un prim studiu care, cu siguranță, în anii care vor urma va putea fi îmbunătățit cu și mai multe detalii statistice relevante”, a precizat Cătălin Butnariu, președinte RGDA, citat de startupcafe.ro

Turismul în Deltă a fost ”o haiducie” anul acesta, susțin agenții economici. Operatorii turistici din Delta Dunării susțin că pandemia cu noul coronavirus a transformat turismul din această zonă într-o ”haiducie” și susțin că anul viitor, teoretic, vor avea toate locurile de cazare ocupate, însă practic este posibil să nu poată să deschidă unitățile. Prezenți la un simpozion organizat de Asociația de Management al Destinației Turistice Delta Dunării (AMDTDD) pe tema turismului desfășurat în anul 2020, ei au criticat autoritățile de mediu din cauză că nu i-au sancționat pe cei care au încălcat vitezele maxime admise pe canale și susțin că delta nu este guvernată în momentul de față, scrie profit.ro

Cea mai mare mină de diamante roz și-a închis porțile. Cea mai mare mină de diamante roz din lume, aflată în Australia, și-a închis porțile în urma epuizării rezervelor de pietre prețioase, a anunțat marți gigantul minier anglo-australian Rio Tinto, informează AFP. Mina Argyle, situată în regiunea Kimberley, din vestul Australiei, produce peste 90% dintre diamantele roz, cunoscute în lumea întreagă și la mare căutare având în vedere raritatea acestora, scrie Agerpres.