​Business report: Prețurile au crescut din nou, în martie. Alimentul de bază care s-a scumpit cu 26%; Răsturnare de situaţie la licitaţia pentru trenuri de metrou; Clădirea simbol a BCR din Piața Universității, monument istoric celebru, a fost scoasă la vânzare.

Prețurile au crescut din nou, în martie. Alimentul de bază care s-a scumpit cu 26%. Scumpirile au ajuns luna trecută la cel mai mare nivel din ultimele 6 luni. Preţurile s-au majorat în medie cu 4,2%, potrivit Institutului Naţional de Statistică, iar cele mai mari creşteri au fost la mâncare. Pe de-o parte, firmele susţin că presiunile create de criza forţei de muncă şi de schimbările legislative le-au obligat să crească preţurile. De cealaltă parte, “creşterea economică se vede şi în buzunarele românilor”, a anunţat de la Guvern premierul, potrivit Stirile ProTv.

Răsturnare de situaţie la licitaţia pentru trenuri de metrou. Dosarul în care elveţienii de la Stadler criticau licitaţia Metrorex pentru trenuri noi a fost scos de pe rolul Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC). După ce li s-a transmis că trebuie să achite o cauţiune de 220.000 de lei pentru contestaţie, elveţienii – reprezentanţi de o casă de avocatură fondată de fostul premier Victor Ponta – au spus că ei nu au dorit să depună contestaţie, ci doar să ceară un punct de vedere de la CNSC, potrivit Economica.

Clădirea simbol a BCR din Piața Universității, monument istoric celebru, a fost scoasă la vânzare. Banca Comercială Română (BCR), a doua cea mai mare instituție bancară din țară, și-a scos la vânzare fostul sediu central, un monument istoric celebru din Piața Universității, București, la un preț de peste 20 milioane de euro, au declarat pentru Profit.ro surse din piața imobiliară. De vânzarea imobilului, cu o suprafață de circa 16.000 metri pătrați, se ocupă compania de consultanță JLL Romania. Palatul BCR, fostul sediu central al băncii, este în proces de eliberare, birourile și angajații din centrală fiind deja mutați în clădirea Bucharest Financial Plaza, potrivit Profit.

Cum a devenit Huawei mărul discordiei dintre americani și chinezi. Meng Wanzhou nu și-a dorit niciodată să fie sub lumina reflectoarelor. Pentru mulți, ar putea părea înainte de toate „fata lui tata“, dar a început să lucreze ca secretară și i-a luat peste 25 de ani să ajungă director financiar al companiei Huawei. Într-o lu­me în care lăcomia, în lipsa unui alt cuvânt mai potrivit, e bună, cu un cult mediatizat al oa­menilor de afaceri, fiica lui Ren Zhengfei, fondatorul gigantului chinez, a fost mult timp o figură ștearsă. A venit apoi începutul lui decembrie 2018 și luminile rampei au căzut din plin asupra sa, scrie New Money.

În toiul iernii, cărbunele a „ţinut” doar 20% din consumul de electricitate al ţării. Cum s-au schimbat lucrurile în ultimii 10 ani. O situaţie comparată a producţiei şi consumului de energie electrică din luna ianuarie, din ultimii zece ani, arată că centralele pe cărbune, care deţin, mai ales cele pe lignit, încă o pondere importantă în mixtul energetic, au ajuns să acopere doar o cincime din consumul celei mai grele luni de iarnă. Energia produsă de cele două centrale pe huilă extrasă din Valea Jiului, Mintia şi Paroşeni s-a împuţinat de peste trei ori în ultimii zece ani. 101 GWh în ianuarie înseamnă o putere medie orară de 135 MW în condiţiile în care, pe hârtie, cele două centrale ale Complexului Energetic Hunedoara apar cu o putere instalată de 1.200 MW, scrie Economica.

UE, hipnotizată de banii Chinei: valoarea activelor chinezești în Europa a crescut de 10 ori în 4 ani. Beijingul rade tot, Bruxellesul e spectator. În ultimii 20 de ani, structura și proveniența investițiilor străine directe in UE s-au schimbat semnificativ, în special din direcția economiilor emergente. Investițiile din China au crescut de șase ori, cele din Brazilia de zece ori, iar investițiile din Rusia s-au dublat cel puțin, vizând în ultima vreme sectoarele high-tech și de multe ori prin intermediul unor companii de stat sau cu legături guvernamentale, potrivit Curs de guvernare.

Simona Halep, în topul celor mai profitabile afaceri ale Nike, fiind devansată de doi giganți. La începutul anului trecut, Simona Halep a confirmat încheierea unui contract cu producătorul de echipament Nike, printr-un mesaj pe Instagram. Simona Halep încasează circa 2 milioane de dolari anual de la gigantul american de articole sportive Nike, liderul companiilor din domeniu, pentru a face reclamă companiei, conform publicației americane Tennis World USA. Simona Halep s-a despărțit la sfârșitul anului 2017 de Adidas, cu care colabora din 2014 și de la care primea 1 milion de euro pe an, scrie Profit.