Business report: Reacția patronilor de restaurante la noile restricții. Dispare legea ”adaosului comercial”. Primar de comună cu 86 de oameni, 1.000 euro salariu. FMI lasă garda jos
Reacția patronilor de restaurante din Bucureşti după noile restricții ● Sistemul de sănătate, la un pas de colaps: prea puţini plătesc pentru prea mulţi ● Primar de comună cu 86 de oameni, 1.000 euro salariu ● Privatizarea companiilor unde statul este acţionar, oprită timp de doi ani. Procedurile deja începute vor fi suspendate ● Câţi litri de benzină pot cumpăra europenii din marile oraşe dintr-un salariu ● Legea ”adaosului comercial” dispare în întregime ● FMI lasă garda jos: îndeamnă statele să investească în pofida creșterii datoriilor ● Preţurile apartamentelor vechi cu trei camere din Bucureşti, un nou maxim în septembrie ● Un an de la demiterea guvernului Dăncilă. Ce a promis și ce a făcut guvernul Orban în bizarul an 2020
Ce vor face patronii de restaurante din Bucureşti după noile restricții: „Mulţi operatori vor închide definitiv şi mulţi angajaţi vor ajunge în şomaj”. Restaurantele şi cafenelele se închid de miercuri în Bucureşti, potrivit unui anunţ făcut de prefectul Capitalei. Ce spun reprezentanţii industriei legat de această măsură – Dragoș Petrescu, președintele HORA: „Mulţi operatori vor închide de tot şi mulţi angajaţi vor ajunge în şomaj”. Decizia vine fără să se ştie cât timp vor fi restaurantele închise şi fără măsuri pentru operatorii şi angajaţii din industrie, mai subliniază reprezentantul patronatului. „Este o măsură arbitrară din multe puncte de vedere şi care va atârna şi mai greu în piaţa de ospitalitate în România. Anumite afaceri se vor închide de tot. Impactul este mai mare din cauza mesajului, nu din cauza închiderii fizice a interioarelor. Chit că închiderea interioarelor odată cu începutul vremii reci este echivalentă cu închiderea definitivă. Va însemna o închidere definitivă pentru toţi operatorii. Iar faptul că nu este delimitată în timp, concret, este iarăşi un element de incertitudine, mai ales pentru angajaţi, care nu mai ştiu dacă de mâine mai au un loc de muncă sau nu, scrie startupcafe.ro.
Sistemul de sănătate, la un pas de colaps: prea puţini plătesc pentru prea mulţi. Sabia lui Damocles atârnă deasupra sistemului de sănătate din România: există puţini contribuabili, mulţi beneficiari, deficitul nelipsit în ultimii 10 ani a fost acoperit cu bani de la buget, iar majorările salariale recente şi îmbătrânirea iminentă a populaţiei pun şi mai multă presiune pe un sistem deja subfinanţat. România cheltuie cu sănătatea unui locuitor numai 1.200 de euro pe an, cea mai mică sumă din Uniune. Asta pentru că doar 6 milioane de români contribuie la sistem, în timp ce alte 12 milioane beneficiază de servicii fără să plătească. În plus, din fondul de sănătate se plătesc acum şi majorări salariale consistente. Toate aceste lucruri, plus multe altele, fac ca sistemul să fie subfinanţat, iar actul medical să fie de o calitate slabă, scrie adevarul.ro.
Cum susține statul comune mici cu salarii mari. Primar de comună cu 86 de oameni, 1.000 euro salariu. România are 2.862 de comune. Am verificat cele mai mici zece comune din țară și vă prezentăm veniturile salariale votate în consiliile locale în urmă cu 3 ani, prin legea salarizării. Consiliile locale ale unităților administrativ teritoriale (UAT) cu câteva sute de locuitori au votat salarii pentru primari între 4.800 și 10.000 de lei pe lună. 90 la sută dintre ele nu au resurse proprii pentru a susține aceste cheltuieli, așa că au cerut guvernului bani pentru a se întreține până la sfârșitul anului. Problema reorganizării teritoriale pentru a diminua cheltuielile revine periodic în discuție, dar nicio guvernare nu are curajul să o pună în practică. Ultimele alegeri locale au costat aproape 200 milioane de euro, în condițiile în care există localități cu câteva sute de locuitori, unde, potrivit legii, trebuie organizate secții de vot. La rândul lor, aceste unități teritorial administrative au consilieri locali, secretari, referenți, paznici care trebuie plătiți de undeva, scrie Europa Libera.
Privatizarea companiilor unde statul este acţionar, oprită timp de doi ani, iar procedurile deja începute vor fi suspendate. Acţiunile pe care statul român le deţine la companii nu vor putea fi vândute în următorii doi ani, iar orice proceduri deja începute care privesc vânzarea de acţiuni deţinute de stat sunt suspendate pentru acelaşi interval de timp. Măsurile, menţionate în Legea nr. 173/2020, sunt create pentru a evita vânzarea deţinerilor statului la o valoare mai mică din cauza efectelor economice provocate de criza sanitară actuală. „Se interzice, pentru o perioadă de 2 ani, înstrăinarea acțiunilor deținute de stat la companiile și societățile naționale, la instituții de credit, precum și la orice altă societate la care statul are calitatea de acționar, indiferent de cota de capital social deținută, scrie avocatnet.ro.
Câţi litri de benzină pot cumpăra europenii din marile oraşe cu un salariu mediu. Cum stau oraşele Bucureşti şi Cluj Napoca în top. Jocul cu cifre pe care am de gând să vi-l propun în fiecare seară ne poartă paşii de acestă dată către un combustibil – benzina. Am publicat ieri concluziile unui studiu din care reieşea faptul că românii au preferat să se urce la volan atunci când a fost vorba să plece în concediu în străinătate (consecinţă oarecum firească- în acest fel se feresc mai bine de coronavirus). Dar maşina merge şi ea cu carburant. Mi-am propus astăzi să calculez câţi litri de benzină pot achiziţiona europenii cu un salariu mediu net, la început de toamnă. Am apelat la o bază de date extrem de bine pusă la punct, cea de la Numbeo, şi am selectat 50 de oraşe importante ale Europei. Nu m-am rezumat doar la capitale ci am selectat şi alte centre economice importante, pentru ca tabelul nostru să fie cât mai concludent, scrie FinEco24News.ro
Balanța de plăți – a României și a vecinilor: rezultatul foarte bun de la servicii nu ne scutește de ultimul loc. România a înregistrat în al doilea trimestru al anului curent, în condiții de pandemie, cea mai slabă performanță a schimburilor financiare externe între țările membre UE din regiune, cu un minus de aproape trei miliarde de euro al contului curent, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu toate acestea, în condițiile reducerii semnificative a schimburilor comerciale, rezultatul a reprezentat o diminuare cu 9% a deficitului consemnat în aceeași perioadă a anului anterior, scrie cursdeguvernare.ro
Legea ”adaosului comercial” dispare în întregime. La fel și amenzile aferente. După ce USR și PSD au propus ințial eliminarea din lege a obligației societăților comerciale de a declara la organele fiscale adaosurile comerciale și cele de comision practicate, acum legea ”adaosului comercial” va dispărea complet, prin abrogare, conform unui proiect de lege adoptat marți de Parlament. Profit.ro a relatat că, printr-un proiect legislativ, USR, cu susținerea PSD, a propus eliminarea prevederilor actuale privind adaosul comercial, așa că proiectul a avut din start mari șanse să fie adoptat și pus în practică. Proiectul de lege a fost dezbătut în primă instanță și votat în Senat, care, în urma observațiilor Consiliului Legislativ, a adoptat abrogarea în întregime a Legii nr. 12/1990 privind protejarea populației împotriva unor activități de producție, comerț sau prestări de servicii ilicite, scrie profit.ro.
FMI lasă garda jos: îndeamnă statele să investească în pofida creșterii datoriilor. Este un moment rar, cel în care un oficial al Fondului Monetar Internațional (FMI) cere statelor să uite de creșterea datoriilor publice și să investească. Această declarație a fost făcută ieri la conferința anuală a instituției financiare și confirmă o schimbare majoră de viziune. Înainte de criza din anul 2008, FMI avea reputația unei instituții extrem de rigide în ceea ce privește impunerea de reforme statelor cărora le asigura asistență financiară. După criza din 2008-2009, în cadrul FMI a avut loc o schimbare de macaz care s-a manifestat printr-o mai mare atenție acordată criteriilor sociale și acum, iată, susținerii investițiilor, scrie rfi.ro
Preţurile apartamentelor vechi cu trei camere din Bucureşti continuă creşterea şi au atins un nou maxim în septembrie. Preţurile apartamentelor vechi cu 3 camere din Capitală au crescut la nivelul lunii septembrie faţă de august la 98.800 de euro, fiind în medie cu 150 de euro peste cele de luna anterioară, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară SVN România. Acesta este şi cel mai ridicat nivel atins de piaţa locală din vara anului 2009. Preţurile au continuat să urce, în medie, chiar şi pe timp de pandemie, cu toate că mai multe zone au fost afectate. Chiar dacă ritmul se menţine pe plus, acesta a pierdut din viteză, iar dacă în iulie şi august preţurile urcau cu 4,7% sau 4,8%, în septembrie ritmul a coborât la 4,3% an la an, scrie zf.ro
Un an de la demiterea guvernului Dăncilă. Ce a promis și ce a făcut guvernul Orban în bizarul an 2020. La 10 octombrie 2019 pica prin moțiune de cenzură guvernul Dăncilă și urma să vină cabinetul Orban. Liberalii pregătiseră deja o listă de promisiuni pentru electoratul nemulțumit de prestația guvernului PSD. Nu multe promisiuni, dar esențiale pentru economie. Însă planurile liberale inițiale s-au lovit de pandemia COVID 19. Despre o retrospectivă economică a anului încheiat de la plecarea ultimului guvern PSD, scrie economica.net.
Zeilinger (OMV): Este nevoie de companii cu buzunare adânci pentru a extrage gaze din Marea Neagră . “De ce este nevoie pentru ca regiunea Mării Negre să devină un jucător mare în industria de petrol şi gaze? De predictibilitate. Descoperirea Tuna (din Turcia – n.r.) a arătat clar potenţialul regiunii, am văzut descoperirea din Bulgaria, Neptun Deep (România – n.r.), deci potenţialul este acolo şi este neexploatat, cu doar 100 de sonde săpate în Marea Neagră, faţă de peste 5.000 de sonde în platoul continental din Norvegia”, a spus el, într-o conferinţă de profil, potrivit Agerpres. Oficialul OMV a subliniat că riscul este foarte mare, iar o sondă săpată astăzi nu va produce gaze mâine, ci peste 10 ani, scrie Financial Intelligence.