Business report: ​România, vicecampioană la fraude cu bani europeni; Lipsa forţei de muncă, oportunitate de afaceri: penitenciarele au făcut anul trecut 12,7 milioane de euro folosind deţinuţi; Paradoxul cel trist: Crește numărul de salariați, scade populația ocupată

​România, vicecampioană la fraude cu bani europeni. Ţara noastră a fost întrecută numai de Slovacia, în vreme ce Bulgaria este sub media europeană. Cele mai multe nereguli au fost depistate la programele pentru dezvoltarea infrastructurii şi la cele din domeniul agriculturii. Din 19,7 miliarde de euro cât a primit România de la Bruxelles în perioada 2007-2013, peste 1,1% sunt fraudele ″detectate şi raportate″⁣, arată un raport recent al Curţii de Conturi Europene, potrivit Stirile ProTv.

Lipsa forţei de muncă, oportunitate de afaceri: penitenciarele au făcut anul trecut 12,7 milioane de euro folosind deţinuţi. Penitenciarele au început să devină jucători din ce în ce mai importanţi pe piaţa forţei de muncă din România, unde lipsa muncitorilor, chiar şi cei necalificaţi, generează mari probleme companiilor. Anul trecut, Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) a obţinut din munca deţinuţilor venituri de peste 12,7 milioane de euro, cu 22% mai mult decât în anul anterior. Peste 2.200 de deţinuţi au lucrat pentru companii sau persoane fizice numai în primele trei luni ale anului, scrie Economica.

Paradoxul cel trist: Crește numărul de salariați, scade populația ocupată. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20 – 64 de ani a fost anul trecut de 69,9%, cu doar 0,1 puncte procentuale sub ţinta naţională fixată la 70% în cadrul strategiei Europa 2020, potrivit datelor comunicate de INS. România are astfel şanse foarte mari de a atinge acest obiectiv dar va rămâne, totuşi, mult sub nivelul-ţintă de 75% fixat la nivel european şi figurează tocmai pe locul 23 din 28 de state membre UE în anul 2018. Reamintim că strategia Europa 2020 pentru dezvoltare durabilă include cinci obiective fundamentale. Alături de ocupare, mai figurează pe agenda UE cercetarea şi dezvoltarea, educaţia, sărăcia şi excluziunea socială şi schimbări climatice şi energie, scrie Curs de guvernare.

Un mare producător român de mezeluri a primit certificarea „fără gluten“. Ce boli provoacă substanţa. Majoritatea produselor aparţinând brandurilor Cris-Tim, Matache Macelaru’ şi Obrăjori au certificarea internaţională “fără gluten” obţinută în urma auditului Asociaţiei Române pentru Intoleranţă la Gluten (ARIG). Această certificare este semnalizată pe ambalaje prin simbolul Spicului Tăiat (Crossed Grain), singurul standard internaţional care certifică siguranţa produselor fără gluten . În cazul Cris-Tim, certificarea garantează că produsele pe care apare această siglă sunt fabricate într-un mediu necontaminat, pe o linie de producţie dedicată acestui proces, folosind ingrediente care, la rândul lor, nu conţin gluten, scrie Adevarul.

Declinul companiilor din tehnologie zguduie bursele, după ce mai mulți jucători importanți au întrerupt colaborarea cu Huawei. Acțiunile din tehnologie trag în jos bursele în prima ședință a săptămânii, în contextul în care mai multe companii americane au anunțat întreruperea afacerilor cu Huawei, existând zvonuri și temeri că și producătorii europeni de componente vor urma exemplul. Săptămâna trecută, Huawei a fost a inclusă de administrația Trump pe lista neagră a companiilor care reprezintă un risc pentru securitatea țării, interzicând companiilor americane să aibă anumite contacte de afaceri cu aceasta. Google a anunțat că suspendă unele dintre afacerile pe care le are cu Huawei, potrivit Profit.

Educaţia continuă din România: subterfugiu hilar la Eurostat pentru a o prinde în tabele. Valoarea cu care figurează România la Eurostat în materie de procentaj din populaţie cu vârsta cuprinsă între 25 şi 64 de ani care urmează o formă de învăţare în anul 2018 a fost de doar 0,9%. Adică, prea mică pentru a mai putea fi scrisă pe barele din infograficul publicat de organismul statistic european. Motiv pentru care s-a făcut o excepţie, iar cifrele au fost scrise în afara barei corespunzătoare ţarii noastre. Tendinţa la nivel european pentru acest indicator esenţial în privinţa mobilităţii şi competitivităţii pe piaţa muncii a fost una de creştere pe parcursul ultimilor ani, potrivit Curs de guvernare.

Salariile la stat cresc, iar oamenii caută mai degrabă o „pilă” pentru un post decât calificarea într-un domeniu. Creşterea salariului mediu din Administraţie continuă şi în 2019 şi ajunge, în martie, la aproape 4.700 de lei net, arată datele publicate de INS. „Piaţa muncii a reacţionat imediat la creşterea salariilor din Administraţie publică în câteva direcţii: rata plecărilor (migrării) continuă să se mențină la un nivel ridicat, numărul românilor plecaţi în străinătate care doresc să se întoarcă scade în continuare, interesul pentru calificare, profesionalizare scade, crescând interesul pentru găsirea unei „pile” pentru un loc în Administraţia publică”, au spus pentru Economica oficialii CNS Cartel ALFA.