Business report: Se amana cel mai lung lot de autostrada programat pentru inaugurare in 2018. Ce sosele noi ar putea fi deschise in schimb; Numarul de masini second-hand inmatriculate a explodat in prima luna a anului

Se amana cel mai lung lot de autostrada programat pentru inaugurare in 2018. Ce sosele noi ar putea fi deschise in schimb. Lotul 3 al autostrazii Lugoj – Deva, cel mai lung tronson de sosea rapida care urma sa fie receptionat in 2018, nu mai apare in cea mai recenta lista cu inaugurarile programate pentru anul acesta. Vezi ce sosele noi ar putea fi totusi deschise circulatiei in 2018.Economicaa publicat saptamana trecuta o lista cu receptiile de autostrazi prevazute pentru perioada 2018 -2023, in baza unui document oficial. Conform acelei liste, anul acesta urmau sa fie receptionati circa 95 de kilometri de autostrada: ciotul de la intrarea in Capitala a Autostrazii Bucuresti – Ploiesti, Nodul Gilau, o sectiune din lotul 2 Lugoj – Deva, lotul 3 Lugoj – Deva, loturile 3 si 4 Sebes – Turda si trei loturi din Autostrada Campia Turzii – Targu Mures.

De ce a ajuns la importuri o tara cu potential agricol ca Romania?Cultivam suprafete mari, dar avem productii mici, prin urmare ajungem sa importam multe dintre fructele si legumele pe care le vedem la rafturi. O spune chiar guvernatorul Bancii Nationale, Mugur Isarescu. Acesta s-a declarat suprins sa afle ca tara noastra detine peste 10 la suta din totalul suprafetei cultivate cu meri la nivel european, dar numai 3,6 la suta din totalul productiei. Lucrurile stau la fel de rau si cand vine vorba de rosii. Pe rafturile din piete sau hipermarketuri merele romanesti abia fac fata celor din import. Numai din Polonia luam anual mere in valoare de peste 20 de milioane de euro, desi stam bine la capitolul suprafatele cultivate cu meri. In urma cu doi ani tara noastra ocupa locul 2 la nivel european, dupa Polonia, noteazaDigi 24.

Statiile de metrou, magnet pentru cladirile de birouri. Unde s-au inregistrat cele mai mari cresteri de trafic. Noile cladiri de birouri livrate anul trecut in Bucuresti au fost absorbite complet de piata, arata un raport al companiei de consultanta imobiliara CBRE. Cele mai multe birouri noi sunt in nordul Capitalei, acolo unde traficul la statiile de metrou a continunat sa creasca in ultimii ani. Iar noile livrari inseamna alte cateva mii de angajati care vor folosi metroul pentru a ajunge la munca. In nordul Capitalei si in zona Pipera s-a dezvoltat un ultimii ani un adevarat cartier cu cladiri de birouri. Statiile de metrou Pipera si Aurel Vlaicu au inregistrat in ultimii ani o crestere continua. Cele mai active zone din punct de vedere al cererii de spatii de birouri au fost zona de Nord (29%), Pipera (26%), Vest (16%), Central Business District – 15% si Centru – 14%, mai arata datele CBRE. Cele mai multe cereri au venit din partea companiilor care activeaza in IT (48%), productie industriala si energie (16%) si financiar – 11%, relateazaEconomica.

Numarul de masini second-hand inmatriculate a explodat in prima luna a anului.Numarul autoturismelor second hand inmatriculate in Romania, in prima luna din 2018, a fost de 39.261 de unitati, de peste patru ori mai mare decat in perioada similara din 2017, cand erau inregistrate doar 7.708 de unitati, reiese din statistica Directia Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV). Cele peste 39.200 de autoturisme rulate consemnate in ianuarie reprezinta un numar mai mult decat dublu fata de autoturismele noi, care au insumat in perioada de referinta 11.744 de unitati. Potrivit datelor DRPCIV, cele mai inmatriculate autoturisme second hand inregistrate in ianuarie 2018 au fost: Volkswagen (10.329 de unitati, crestere de 378,42% fata de ianuarie 2017), Opel (4.476 unitati, +351,66%), Ford (3.749 unitati, +400,53%), Audi (3.538 unitati, +352,43%), BMW (3.487 unitati, +330,49%), Mercedes-Benz (1.903 unitati, +494,69%), Renault (1.742 unitati, +542,80%) si Skoda (1.722 unitati, +360,43%), precizeazaCapital.

Cercetarea: daca mediul privat nu o finanteaza, nici statul nu o stimuleaza. Cateva comparatii cu suratele de suferinta din Est. Romania s-a plasat anul trecut pe penultima pozitie intre statele membre UE ca pondere in PIB a cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare. Cu doar 0,48%, tara noastra a consemnat ca alocari in acest domeniu mai putin de un sfert fata de media UE (2,03% din PIB). Paradoxal, insa, ocupam primul loc la ponderea cheltuielilor guvernamentale in totalul cheltuielilor cu cercetarea, ceea ce indica o suferinta majora in sectorul privat. Datele comunicate in aceasta saptamana de Eurostat arata ca suntem printre tarile cu cea mai mica crestere a acestor cheltuieli R&D („research and developent” in lb. engleza) pe ultimii zece ani, doar +0,03% din PIB si mult sub efortul facut de tari similare precum Polonia (+0,42%), Bulgaria (+0,33%) sau Ungaria (+0,23%), arataCurs de Guvernare.

CFR Marfa incearca sa resusciteze proiectul transportului combinat. Ministerul Transporturilor incearca sa resusciteze un proiect care a batut pasul pe loc mai bine de zece ani, cel al transportului combinat, adica al urcarii camioanelor pe platforme de cale ferata.CFR Marfa incearca sa resusciteze proiectul transportului combinat Ministerul Transporturilor incearca sa resusciteze un proiect care a batut pasul pe loc mai bine de zece ani, cel al transportului combinat, adica al urcarii camioanelor pe platforme de cale ferata. Sambata, Ministerul Transporturilor impreuna cu CFR Marfa, CFR SA si CFR Calatori, au pus in circulatie un tren de proba de tip RO-LA pe relatia Terminal Curtici – Simeria – Petrosani. Trenul incarcat cu opt camioane a parcurs intreaga distanta in mai putin de 12 ore si a reprezentat un prim pas pentru implementarea acestui proiect, cu beneficii importante atat pentru transportatorii rutieri cat si pentru mediu, anuntaRomania Libera.

Cat au incasat romanii din mega-programul european de dezvoltare regionala in 2017. Unele judete au „reusit” sub 10.000 de euro intr-un an intreg.34,1 milioane de euro a reusit Romania sa cheltuie in 2017 din Programul Operational Regional 2014-2020 (POR) , finantat de UE, care e in valoare de 8,25 miliarde de euro. Un socant 0,4% din total. Avem in vedere ca acesti bani ar trebui ispraviti in doar 4 ani de-aici inainte. Ministerului Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice (MADR) a dat ECONOMICA.NET situatia platilor efective facute catre beneficiari in 2017, pe fiecare judet in parte. Unele au reusit sa ia 10.000 de euro intr-un an intreg. Despre Teleorman nu se stie nimic. Topul judetelor care au reusit sa obtina bani prin POR este dominat de Bucuresti, cu 11 milioane de euro atrasi, jumatate bani europeni, jumatate de la guvernul Romaniei, informeazaEconomica.