​Business report: Se schimbă regulile pentru darea în plată; Curtea de Apel interzice CFR să semneze contractul de reabilitare a 86 km de cale ferată, între Brașov și Sighișoara; APIA: Peste 500.000 de fermieri au primit deja avansurile pe suprafață

​Se schimbă regulile pentru darea în plată. Reguli noi, mult mai clare, pentru darea în plată. Asta pentru că din cele peste 8.000 de cereri trimise de la intrarea în vigoare a legii, doar câteva sute au fost aprobate. Restul au fost respinse din motive absurde, susţin avocaţii. Judecătorii înţeleg diferit ce înseamnă că o persoană e în imposibilitatea de a-şi mai achita ratele. De exemplu, un apartament cumpărat cu 70.000 de euro ar putea fi predat băncii dacă ar mai valora doar 35.000 de euro. O altă ipoteză este creşterea cu 20% a cursului valutei în care este luat creditul. De asemenea, dacă rata depăşeste 30% din venituri. Daniel Zamfir, iniţiatorul legii: Dacă depăşeşte după un an, doi, rata creditului depăşeşte acest grad iniţial de îndatorare şi este 80%-90%, poate omul să mai ducă un trai decent cu 10% din venituri.”, scrie Digi24

Curtea de Apel interzice CFR să semneze contractul de reabilitare a 86 km de cale ferată, între Brașov și Sighișoara. Curtea de Apel interzice CFR SA să semneze contractul de reabilitare a 86 de kilometri de cale ferată între Brașov și Sighișoara (secțiunile Brașov – Apața și Cața – Sighișoara, loturile 1 și 3) în urma unei plângeri în justiție a firmei Alstom. Dispoziția Curții de Apel București este valabilă până la soluționarea recursului formulat tot la această instanță de către asocierea condusă de Alstom. Compania franceză, asociată cu cea românească Euroconstruct Trading 98, contestă o decizie a Tribunalului București privind licitația menționată. Decizia Tribunalului a fost că excluderea Alstom din licitație a fost corectă și că valorosul contract trebuie atribuit asocierii concurente Strabag-Swietelsky, scrie Economica.

APIA: Peste 500.000 de fermieri au primit deja avansurile pe suprafață. Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a plătit peste 600 de milioane de euro din avansurile pe suprafaţă pentru un număr de peste 500.000 de fermieri, a declarat vineri Paul Eduard Kmen, director general adjunct al agenției. „În anul 2018, începând cu 16 octombrie, APIA este în plină campanie de plată a avansului pentru cererile depuse în acest an, iar până la această dată am plătit peste 500.000 de fermieri cu aproximativ 600 de milioane de euro. Continuăm această plată până pe 30 noiembrie, iar după data de 1 decembrie vom începe plata regulară, adică plata finală care este datorată fermierilor pentru cererile depuse”, a spus Kmen, în cadrul unei conferințe pe teme agricole. „Încercăm să plătim cât mai mulţi fermieri, în cât mai scurt timp pentru că ei au nevoie de bani. Ne vom ţine de acel calendar prin care am stabilit să facem plata tuturor subvenţiilor până la data de 30 martie (2019 n.r.)”, a spus Kmen, în cadrul evenimentului „Romanian Food & Agribusiness Conference”, scrie Euractiv.

BNR: “La penuria ofertei de forță de muncă contribuie și emigrația masivă în rândul tinerilor”. În 2017 au plecat din România 300 de tineri pe zi. Condițiile pe piața muncii continuă să se tensioneze, arată Raportul asupra inflației realizat de Banca Națională. Potrivit documentului trimestrial, prezentat de guvernatorul Mugur Isărescu, tensiunea de pe piața muncii este în continuă creștere și din cauza migrației – nu mai puțin de 108 mii de tineri cu vârste între 15 și 34 de ani au plecat din țară în 2017, potrivit INS. Din cei 219.327 de români care au emigrat anul trecut, 108.261 erau tineri între 15 și 34 de ani. Asta înseamnă aproape jumătate din numărul total al emigranților, potrivit Institutului Național de Statistică. Viteza de depopulare a României de persoane tinere, apte de muncă, este de 296 de cetățeni pe zi sau 12 tineri pe oră, scrie Edupedu.

Comisia de Prognoză a revizuit în scădere, la 4,5%, proiecţia referitoare la creşterea economică din 2018. Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a revizuit în scădere la 4,5% estimările referitoare la creşterea economiei în acest an, de la 5,5% cât preconiza în luna iulie, în varianta intermediară de vară. De asemenea, tot în scădere (cu 0,2 puncte procentuale) a revizuit şi estimarea pentru anul 2019, la 5,5%, de la 5,7%, cât prognoza în varianta anterioară. Pentru următorii trei ani, cifrele referitoare la avansul Produsului Intern Brut au rămas nemodificate la 5,7% în 2020 şi 5% în 2021 şi 2022. În ceea ce priveşte inflaţia, CNP a menţinut la 3,5% previziunile referitoare la indicele preţurilor de consum pentru sfârşitul anului în curs, dar şi pe cele care au vizat anii următori, respectiv 2,8% în 2019, 2,5% în 2020, 2,3% în 2021 şi 2,2% în 2022, scrie Economica.

ANRE vrea să-şi construiască sediu din majorarea tarifelor percepute companiilor de energie. Scumpirea va fi inclusă în facturi. Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) va majora semnificativ, de anul viitor, tarifele pe care le percepe de la companiile din energie, în principal pentru a-şi construi un sediu nou. Creşterile ar urma să fie resimţite şi în facturi, conform legislaţiei. ANRE nu este o instituţie finanţată de la bugetul de stat, ci îşi construieşte bugetul din taxele şi contribuţiile încasate de la companiile pe care le reglementează. Acum, ANRE a publicat pe site-ul instituţiei proiectul de ordin privind aprobarea tarifelor şi contribuţiilor băneşti percepute în anul 2019. Conform calculelor acestea vor ajunge să se dubleze sau chiar să se tripleze, anul viitor, scrie Adevarul.

Salvarea – în ”efectul de bază” / Septembrie 2018: Deficitul comercial lunar coboară sub pragul de 1 miliard de euro. Minusuri majore dincolo de industria auto. Deficitul comercial pe luna septembrie 2018 a coborât sub pragul de 1 miliard de euro, după ce ritmul de creştere al exporturilor l-a depăşit pe al importurilor (+5,1% export faţă de +3,4% la import, cee ace a mai echilibrat scorul la nouă luni, de +9,1% la +9,5%). Din păcate, gradul de acoperire a continuat să scadă spre 86,5% iar soldul negativ cumulat la nouă luni a fost cu 14% peste cel de anul trecut. Explicaţia reducerii gradului de acoperire în pofida ritmului clar mai ridicat consemnat pe septembrie la export decât la import constă în „efectul de bază”. Practic, cu cât ajungem să avem un deficit mai mare, cu cu atât va fi mai dificil să revenim în timp, chiar dacă situaţia va începe să se îmbunătăţească. Vom avea nevoie constant de ritmuri semnificativ mai mari la export decât la import, în traducere să turăm motoarele de creştere dinspre cererea internă spre livrările către exterior pentru a stopa măcar creşterea deficitului comercial în termeni absoluţi şi a începe scăderea în termeni relativi la PIB, scrie Curs de guvernare.