Business report: Statul a îndatorat fiecare român cu 3.600 de euro; Asigurarea retroactivă la pensie, la bilanţ: circa 43.000 de oameni şi-au cumpărat vechime la pensie şi au plătit, în medie, peste 5.000 de lei; România a avut anul trecut cea mai bună producție de porumb din Uniunea Europeană

Statul a îndatorat fiecare român cu 3.600 de euro. La sfârşitul anului 2018, Finanţele estimau că datoria publică a României se ridică la 330,14 miliarde lei, reprezentând 35,1% din PIB. Numai anul trecut datoria publică a crescut cu circa 29 miliarde de lei, în ultimii doi ani s-a adâncit cu 44,6 miliarde lei, iar faţă de anul 2010 este mai mult decât dublă. Astfel, fiecare român este îndatorat de către stat cu aproape 17.000 de lei, respectiv 3.600 de euro. Spre comparaţie, în anul 2010 datoria în contul unui român era de numai 7.758 lei, dar trebuie să ţinem cont că şi populaţia ţării era mai numeroasă atunci, potrivit Adevarul.

Asigurarea retroactivă la pensie, la bilanţ: circa 43.000 de oameni şi-au cumpărat vechime la pensie şi au plătit, în medie, peste 5.000 de lei. Legea le-a permis oamenilor să se asigure retroactiv la pensie din 27 octombrie 2016 până la sfârşitul anului 2018. În această perioadă, aproape 43.000 de oameni şi-au cumpărat retroactiv vechime la pensie. În medie, au 54 de ani şi au plătit Casei de Pensii peste 5.000 de lei ca să-şi asigure aproape doi ani vechime la pensie, au spus în exclusivitate pentru Economica oficialii Casei Naţionale de Pensii (CNPP). Doar 14 persoane s-au asigurat la pensie plătind contribuţia aplicată la nivelul maxim permis de lege, adică la cinci salarii medii brute pe economie, au mai spus pentru Economica oficialii CNPP.

România a avut anul trecut cea mai bună producție de porumb din Uniunea Europeană. România a ocupat anul trecut primul loc în Uniunea Europeană la producţia de porumb, cu peste 18 milioane de tone recoltate de pe o suprafaţă de 2,415 milioane hectare. Porumbul a ocupat și locul al doilea în topul exporturilor de produse agroalimentare, cu încasări de 869,3 milioane de euro. Cu toate acestea, România a înregistrat în 2018 un deficit de 1,153 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în creştere cu 35,1% faţă de 2017, când a consemnat 853,9 milioane de euro, transmit datele oficiale, potrivit New Money.

Investitorii de la BVB, încă precauți să dea uitării efectele „taxei pe lăcomie”. Depășirea miercuri a unor noi maxime ale acestui an nu a fost confirmată de o nouă sesiune pozitivă. Cumpărătorii au întârziat, rezultatul fiind o sesiune negativă pe volume slabe. Mișcarea pentru anularea decisivă a scăderii de la cumpăna dintre ani nu a fost deocamdată continuată, semn că investitorii sunt totuși precauți față de impactul favorabil al revizuirii ordonanței 114 din decembrie. Știrile vin succesiv despre modificarea ordonanței-șoc cu prevederi drastice pentru mediul corporativ și prezentată de guvernanți drept o „taxă pe lăcomie”, scrie Profit.

Cum stă România cu fiscalitatea față de celelalte state UE – și unde e cu veniturile aferente? Autoritățile au împrumutat ieri de pe piețele externe 3 miliarde de euro pentru a finanța deficitul anului în curs. Mult: și pentru o singură zi, dar și mult în general. Lucru care trebuie să ne pună pe gânduri cum se fac veniturile în societatea noastră. Firește, privim mai întâi spre fiscalitate, și o facem comparativ. către ce se îndreaptă ceilalți și încotro ne ducem noi, potrivit Curs de guvernare.

Companiile româneşti nu conştientizează pericolul atacurilor cibernetice. Pierderile însă pot fi incomensurabile. Securitatea cibernetică ar trebui să fie o prioritate pentru buna funcţionare a sistemelor dintr-o companie, indiferent de dimensiunea acesteia, mai ales că numărul, dar şi complexitatea atacurilor creşte de la an la an. Kaspersky Lab a realizat un studiu pentru a afla dacă o companie este la curent cu atacurile cibernetice care se pot întâmpla în cadrul propriei organizaţii, şi anume: dacă detectează atacuri, în ce mod le detectează, dacă sunt pregătite şi cum acţionează, potrivit Economica.

De ce investesc giganții din tehnologie în platforme de conținut audio. În 2010, doi vlogger-i celebri pe YouTube, frații Hank și John Green, puneau bazele VidCon, un eveniment dedicat celor mai populari producători de conținut online și organizat anual în Anaheim (California). Mai mulți creatori amatori au format încet-încet o adevărată industrie, iar VidCon le-a oferit și le oferă scena pe care să se promoveze. O dovadă că impactul e puternic este și faptul că Walt Disney Co. și DreamWorks Animation LLC au cumpărat bucăți din ecosistemul YouTube, cu speranța că vor putea scoate bani dintr-o zonă care aparține acum mai mult fanilor, potrivit New Money.