Business report: Unde au dispărut 4 miliarde de euro din banii de pensii ai românilor. Radiografia unui fenomen alarmant; Cu cât şi când cresc ratele la bănci din cauza creşterii ROBOR; Modificări de esenţă în obţinerea ITP-ului din 20 mai

Unde au dispărut 4 miliarde de euro din banii de pensii ai românilor. Radiografia unui fenomen alarmant. Potrivit cifrelor oficiale de la începutul lui 2018, de la bugetul Casei Naţionale de Pensii Publice (CNPP) lipsesc nu mai puţin de 18,4 miliarde de lei (circa 4 miliarde de euro), reprezentând sumele neachitate la termen de cei mai mari 500 de datornici din România. De la 1 ianuarie, dacă angajatorul nu virează banii către Casa de Pensii, suma nu contează la calculul pensiei. Deficitul bugetar al CNPP din România creşte alarmant de la an la an. Conform datelor furnizate de instituţie, în 2008 contribuţiile salariaţilor români la pensii au fost de 32 de miliarde de lei, iar pensiile plătite au fost de 33 de miliarde de lei, rezultând o deficit de un miliard de lei, însă în 2017 deficitul a ajuns la 22 de miliarde de lei , deoarece pensiile plătite au însumat 57 de miliarde de lei, iar plăţile făcute de firme şi salariaţi la bugetul CNPP au fost de doar 33 de miliarde de lei, potrivitadevarul.ro

Topul noilor cartiere rezidenţiale mari. Dezvoltatorii s-au grăbit să anunţe, în ultima jumătate de an, o serie de cartiere rezidenţiale mari în Bucureşti şi împrejurimi, frenezie care aminteşte de evenimentele care au condus la criza imobiliară din 2008. Revista Capital a contabilizat şase proiecte nou lansate care au planificate peste 1.000 de apartamente fiecare, ba două dintre ele chiar depăşesc 2.000 de unităţi locative. Acestea completează o listă cu alte nouă proiecte mari, identificate de Coldwell Banker România, care se află în dezvoltare de mai mulţi ani şi care numără peste 1.000 de locuinţe fiecare. Din 2015 încoace, pe piaţa bucureşteană se livrează anual volume record de locuinţe. În prezent, brokerii Coldwell Banker au numărat peste 14.000 de locuinţe aflate în diverse faze de dezvoltare, potrivit capital.ro

Buget comunitar: UE vrea să cheltuie 1300 de miliarde de euro. Proiectul de buget pe mai mulți ani al UE este gata: comisarul european pentru Buget, Günther Oettinger, vrea ca în perioada 2021-2027 să cheltuie cam 1300 de miliarde de euro. Adică 1,11% din Produsul Intern Brut al Uniunii. Suma reprezintă însă doar 2% din totalul cheltuielilor publice în statele membre. Prin urmare, din 100 de euro, doar 2 euro iau drumul bugetului gestionat de Bruxelles. Bugetul actual al UE reprezintă 1% din PIB-ul total al UE, deci suma prevăzută pentru următoarea perioadă bugetară este mai mare, chiar dacă UE devine mai mică, prin plecarea britanicilor. Este o provocare pentru blocul comunitar, deoarece Regatul Unit este al treilea mare contributor la bugetul UE. „Gaura dată de Brexit” se va ridica la aproximativ 90 de miliarde de euro pentru cei șapte ani din perioada 2021-2027, potrivitDeutsche Welle.

Cu cât şi când cresc ratele la bănci din cauza creşterii ROBOR. Indiferent de felul în care banca actualizează la credite dobânzile variabile compuse din Robor plus marja băncii, de astăzi mulţi români plătesc o rată mai mare decât luna trecută. Indicele ROBOR luat în calcul de bănci în momentul stabilirii dobânzii este cel stabilit de BNR în ultima zi lucrătoare a lunii trecute sau în prima zi lucrătoare a lunii în curs, din trei în trei luni, sau din şase în şase luni. Astfel, conform indicilor ROBOR din ultimele zile (care au înregistrat majorări de jumătate de punct procentual faţă de valoarea de acum trei sau şase luni) pentru un credit de 460.000 de lei pe 30 de ani, cu o dobândă formată din ROBOR la trei luni plus marja băncii de 3%, rata creditului creşte de la 2.556 de lei, când ROBOR era 1,97%, acum trei luni, la 2.699 lei în luna mai, când ROBOR luat în calcul este de 2,47%, potriviteconomica.net.

Modificări de esenţă în obţinerea ITP-ului din 20 mai.Din data de 20 mai 2018, la efectuarea ITP, şoferii care au la maşină parbrizul puţin crăpat sau alte defecţiuni minore care nu pun în pericol siguranţa rutieră vor putea trece fără probleme inspecţia tehnică. După noile reguli, deficienţele tehnice sunt grupate în trei mari categorii. Cele minore se referă la acele defecţiuni care nu au un efect semnificativ asupra siguranţei vehiculului sau impact asupra mediului. A doua categorie o formează defecţiunile majore care pot compromite siguranţa vehiculului, pot avea un impact asupra mediului sau îi pot pune în pericol pe ceilalţi participanţi la trafic.Ultimele sunt deficienţele periculoase, adică acelea care constituie un risc direct şi imediat la adresa siguranţei rutiere, potrivitadevarul.ro

Noutăţi despre cel mai spectaculos drum din România. Potrivit unui anunţ publicat pe SEAP, CNAIR a iniţiat o licitaţie privind elaborarea unui studiu de fezabilitate şi proiect tehnic privind reabilitarea / modernizarea DN 7C km 44+000 – km 117+000+Transfăgărăşan. Valoarea estimată a contractului pentru studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic privind reabilitarea Transfăgăraşanului este de circa 5 milioane lei, fără TVA, durata acestuia este de 26 de luni. Se va organiza licitaţie deschisă, criteriul de atribuire fiind cel mai bun raport calitate-preţ. Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 2 iulie, iar data limită de evaluare a ofertelor 28 decembrie., potrivitcapital.ro

Modificări la solicitarea fondurilor europene pentru dezvoltare rurală. Solicitanţii fondurilor europene nerambursabile din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) vor respecta criteriile generale de eligibilitate aplicabile în sesiunile anterioare, a anunţat, miercuri, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR). „În această perioadă se depun la APIA cererile de plată şi sunt fermieri interesaţi să ştie cum să declare exploataţiile agricole în vederea accesării fondurilor europene pentru investiţii agricole care urmează a fi disponibile în acest an. Astfel, condiţiile generale de depunere nu se vor schimba faţă de sesiunea din anul precedent, însă vor fi câteva modificări în ceea ce priveşte alocarea, pragurile de calitate şi acordarea punctajului aferent fiecărui criteriu de selecţie. Toate aceste elemente le vom stabili împreună cu Autoritatea de Management pentru PNDR în urma consultării Comitetului de Monitorizare şi le vom comunica în cel mai scurt timp. Aşadar, încurajăm fermierii eligibili pentru finanţare prin PNDR să facă toate eforturile pentru a depune în timp util cererea unică de plată la APIA, respectiv până pe 15 mai”, a precizat directorul general al AFIR, Adrian Chesnoiu, potrivit romanialibera.ro

Bugetul multianual post-Brexit: Uniune mai mică, buget mai mare. Reașezări și reprioritizări. Comisia Europeană a propus miercuri un buget pe termen lung de 1.135 de miliarde de euro în credite de angajament (exprimate în prețurile din 2018) pentru perioada 2021-2027, echivalentul a 1,11% din Venitul Național Brut al UE27. Chiar dacă UE va avea mai mulți bani la dispoziție față de actualul exercițiu multianual, Comisia a propus ”reduceri moderate” pentru: politica de coeziune -7%, agricultură – 5% plăți directe – 4%. Aceste politici vor fi modernizate pentru a se asigura că ele pot produce în continuare rezultate consumând mai puține resurse, și că pot inclusiv sprijini noi priorități. De exemplu, politica de coeziune va avea un rol din ce în ce mai important de jucat în sprijinirea reformelor structurale și în integrarea pe termen lung a migranților, potrivitcursdeguvernare.ro

Timişoreanul care a dat lovitura: cultivă ardei iuţi la preţuri uluitoare. Aji Charapita este considerat cel mai scump ardei iute din lume. Un kilogram costă între 11.000 şi 25.000 de dolari. Adrian Orza, consilier local independent din Timişoara, mare pasionat de agricultură bio, în special de ardei iuţi, crede că a dat lovitura. Timişoreanul a reuşit să obţină primele răsaduri de ardei iuţi din soiul Aji Charapita, considerat cel mai scump ardei din lume. „Pare ireal preţul. Nici mie nu îmi vine să cred. Pe mine m-a interesat însă să am noi soiuri inedite, mi-au plăcut forma lor. Am primit seminţele de la o prietenă din America. E prima dată când încerc şi am văzut că au germinat puţine. Au germinat cam 15. Sper să crească şi ardeii. Am reuşit şi cu alte soiuri complicate, cred că reuşesc şi cu acestea. Am înţeles că sunt câţiva cultivatori şi în Europa, care livrează unor restaurante de lux. Se caută acum arome mai deosebite. Sunt şi destui de iuţi după gradul de capsaicină, undeva la 100.000. Se pare că au şi aromă deosebită”, a declarat Adrian Orza, potrivitadevarul.ro.