Sari direct la conținut

Cainele “Calu’” locatar in palatul Cantacuzinilor

Republicanul

La 23 de kilometri de municipiul Ploiesti si 14 kilometri de Campina este situata una dintre cele mai frumoase localitati din tara, comuna Floresti. Localitatea are adanci radacini in istorie. Prin imprejurimi, arheologii au descoperit resturi de ceramica romana si monede cu chipul imparatului Traian. Exista informatii ca, inca din secolul al XV-lea, exista aici o populatie de agricultori.

In satul Calinesti s-a stabilit un boier cu acest nume, din partile Argesului. Dupa el s-au mutat aici numerosi negustori care au transformat localitatea intr-un adevarat targ.

In 1640, Mihai Spatarul a construit aici o biserica. Fiica boierului Calinescu, casatorita cu generalul grec Mavros, construieste conacul Cantacuzino. Denumirea provine de la ginerele cu care isi casatoreste fiica. Din aceasta familie avea sa se nasca mai tarziu eminentul medic Ion Cantacuzino, intemeietorul Institutului de Seruri si Vaccinuri din Bucuresti.

Numele localitatii vine de la frumosul parc cu flori pe care l-a infiintat boierul locului. S-a dezvoltat si s-a extins datorita exploatarii titeiului si a carbunelui si, mai tarziu, infiintarii fabricii de prelucrare a cauciucului.

A fost si un punct strategic militar, aici aflandu-se o armata stabila a Domnului Tarii Romanesti si tot aici principele Alexandru Ioan Cuza a infiintat o tabara militara pentru contracararea eventualelor invazii otomane, de fapt germenele viitoarei armate nationale. Primarul comunei, Eugen David, a crezut de cuviinta sa se inspire din arhitectura vremurilor intrate in istorie.

Daca familia Cantacuzino a locuit si a consolidat conacul construind si Micul Trianon, atunci toate cladirile publice au fost proiectate potrivit arhitecturii Cantacuzinilor. Asa s-a construit noua primarie, dispensarul si scolile noi, strajuite de stalpi de piatra si fier forjat, precum si drumul cu alei si flori spre biserica monument istoric, pictata de Gheorghe Tattarescu.

Micul Trianon s-a numit la inceput „Palatul Domnitei“ si a fost realizat de Gheorghe Grigore Cantacuzino ajuns, la un moment dat, si prim-ministrul tarii. Realizat in stilul rococo tarziu, dupa modelul francez cunoscut, era prevazut la parter cu 15 incaperi, din care o mare sala de onoare de 70 de metri patrati.

Dupa 1945, conacul nu a mai apartinut familiei Cantacuzino, fiind invadat de trupele rusesti in timpul primului razboi mondial, in el se incartiruisera trupele germane, dupa care aici s-a instalat o unitate militara de graniceri pentru instruit caini. Printre aceste animale, a fost dresat si celebrul Calu’, unul dintre eroii filmului romanesc “Pistruiatul”.

Din 1956 pana in 1964, conacul a fost luat in administratie de Trustul Carbunelui Muntenia al fostului Combinat Minier Ploiesti, dupa care a fost cedat pentru adapostirea, pana in zilele noastre, a unui Camin Spital pentru bolnavii neuropsihici.

Desi degradat de vreme si de destinatiile nefericite pe care le-a avut dupa 1945, conacul Mavros-Cantacuzino de la Calinesti, vechi de aproape doua secole, continua sa dainuie si azi pe malul drept al Prahovei, infruntand toate vicisitudinile ce s-au abatut asupra lui.

La acest moment, Micul Trianon este inca disputat in instanta de catre mostenitorii din Franta ai familiei Cantacuzino care, din cate am putut afla, ar intentiona sa renoveze constructiile. Administratia locala a avut si ea un proiect ce viza transformarea Trianonului in obiectiv turistic. “Am depus toata documentatia la minister, dar pana acum nu am primit niciun raspuns clar.

Numai ca suntem pe lista de asteptare. Oricum, urmasii din Franta au sanse foarte mari sa castige, asa ca sunt slabe sperante sa mai facem ceva”, ne-a declarat primarul Eugen David.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro