Când scroll-up devine anxietate: un medic psihiatru explică efectele ascunse ale rețelelor sociale

Cei mai mulți dintre noi își încep ziua cu telefonul, verificând notificările de pe Facebook și de pe Instagram și scrollând printre „viețile” altora. Privim, analizăm și în minte ni se nasc idei despre cum ceilalți trăiesc mai bine și mai intens, în timp ce noi facem eforturi să rămânem pe linia de plutire. Sună ca un scenariu cunoscut? Acest tip de consum al rețelelor sociale alimentează sentimentul că viața adevărată ne scapă printre degete și poate accentua stările de neliniște și de anxietate.

Despre câteva dintre mecanismele care duc la dependența de social media și la anxietate, precum și despre măsurile de protecție pe care le putem lua în folosirea platformelor de socializare, am vorbit cu dr. Alexandra Cotae, medic specialist psihiatrie în cadrul Centrului de Psihiatrie și Psihoterapie MindCare Constanța.

Prea mult timp pe rețelele sociale produce neliniște

Ceea ce este cunoscut sub numele de anxietate poate fi definit ca o stare de neliniște, o teamă de necunoscut, de acel ceva grav și iremediabil care ar putea să se întâmple în orice moment. „Pacienții mei descriu anxietatea ca pe o stare permanentă de alertă. Mulți folosesc metafore precum: <<Parcă am un motor care nu se oprește>>, <<Parcă sunt mereu cu frâna de mână trasă>>, <<Parcă aștept o veste proastă care nu mai vine>>. Poate cea mai sugestivă descriere pe care am auzit-o este: <<Sunt obosit de cât de mult mă îngrijorez>>. Pentru mulți oameni, anxietatea nu înseamnă doar teamă, ci și consum continuu de energie fizică și mentală”, a spus dr. Ioana-Alexandra Cotae.

Anxietatea se poate expanda pe terenul așa-numitelor rețele de socializare, în anumite condiții, sau poate căpăta aspecte și valențe noi. O valență a anxietății care a luat amploare odată cu exprimarea existenței în paralelul virtual este teama de a rata ceva important din ceea ce ar avea viața de oferit în fiecare moment. Deschiderea pe care o oferă rețelele sociale către întreaga lume poate deveni, prin prisma posibilităților fără precedent, copleșitoare. Așa-numitul fenomen „Fear of Missing Out” (FOMO), adică teama că ceilalți trăiesc experiențe mai interesante sau mai satisfăcătoare, este o expresie a stării de competiție toxică pe care o pot resimți unele persoane într-un asemenea context.

„Persoana ajunge să verifice constant telefonul, să se compare cu ceilalți și să simtă că pierde oportunități importante, ceea ce îi întreține starea de neliniște.

De altfel, utilizarea problematică, compulsivă și pasivă a rețelelor sociale (n. r. – fără interacțiune prin intermediul comentariilor, de exemplu) este asociată în mod consistent cu simptome anxioase semnificative”, a spus dr. Cotae.

Un cerc vicios creat de utilizarea problematică

Studiile arată că simplul număr de ore petrecute online este mai puțin important decât modul în care platformele sunt utilizate. „Riscul cel mai mare apare în cazul utilizării problematice, caracterizate prin pierderea controlului, afectarea somnului, nevoia constantă de validare și impactul negativ asupra vieții de zi cu zi”, a precizat dr. Cotae.

O ipoteză a oamenilor de știință este că, la nivel neurobiologic, utilizarea problematică a social media activează sistemele cerebrale de recompensă într-un mod asemănător altor comportamente adictive. „Notificările, like-urile și reacțiile sociale produc mici recompense imprevizibile care stimulează eliberarea dopaminei și favorizează verificarea compulsivă a platformelor. În timp, acest mecanism poate contribui la dezvoltarea unei relații nesănătoase cu mediul online și la creșterea vulnerabilității la anxietate. Se estimează că dependența de social media crește de 2,81 ori probabilitatea apariției anxietății”, a spus medicul psihiatru.

Multe persoane folosesc telefonul până târziu în noapte, ceea ce duce la întârzierea adormirii, fragmentarea somnului și reducerea calității odihnei. Pe plan comportamental, utilizarea excesivă a platformelor sociale afectează frecvent somnul. „Somnul insuficient crește reactivitatea emoțională și reduce capacitatea creierului de a gestiona stresul, reprezentând unul dintre cei mai importanți factori de risc pentru anxietate”, a precizat dr. Cotae.

Cei cu anxietate socială, vulnerabili la dependența de virtual

O categorie expusă la avea o relație defectuoasă, adictivă cu social media este cea a persoanelor care suferă de anxietate socială. Fobia de expunere publică și stânjeneala accentuată pe care le-o produce interacțiunea directă cu ceilalți îi face pe anxioșii social să găsească mai confortabilă interfața pe care o oferă virtualul. „Pentru persoanele cu anxietate socială, comunicarea online este percepută adesea ca fiind mai sigură decât interacțiunile față în față. Totuși, există riscul ca rețelele sociale să devină o formă de evitare. În plus, comparația socială și căutarea validării din online, la fel ca cyberbullying-ul pot agrava anxietatea”, a explicat medicul psihiatru.

Studiile arată că anxietatea socială reprezintă un factor de risc important pentru dezvoltarea dependenței de social media. „Dependența persoanelor cu anxietate socială este mediată de comparația constantă cu ceilalți, evaluarea propriei valori prin prisma reacțiilor online, percepția că ceilalți au vieți mai reușite. Această asociere pare să fie semnificativ mai puternică la femei decât la bărbați”, a spus dr. Cotae.

Dincolo de dependența pe care le-o creează celor cu anxietate socială, folosirea social media devine problematică atunci când mediul online ajunge să înlocuiască total contactul real cu oamenii. „Persoana poate obține o reducere temporară a anxietății, pentru că se simte la adăpost, dar pierde oportunitățile de a-și exersa și dezvolta abilitățile sociale, ceea ce îi poate menține sau chiar agrava problema pe termen lung. Social media pot deveni un instrument valoros de conectare, suport și expunere graduală atunci când sunt utilizate într-un mod echilibrat și atunci când sunt integrate într-o strategie mai largă de adaptare și dezvoltare personală”, a mai spus medicul psihiatru.

Anxietatea survenită din sentimentul de a nu fi de ajuns

Relația cu platformele de social media variază de la persoană la persoană, pentru că vine în continuarea relației pe care fiecare persoană o are cu ea însăși. 
Social media nu determină apariția tulburărilor de anxietate printr-un singur mecanism, ci printr-o combinație de factori psihologici, comportamentali și biologici care se potențează reciproc.

„Unul dintre cele mai importante mecanisme este comparația socială. Pe rețelele sociale, oamenii sunt expuși în mod repetat la versiuni atent selectate și idealizate ale vieții celorlalți. Comparându-se constant cu aceste imagini, multe persoane ajung să simtă că nu sunt suficient de atractive, de realizate sau de fericite. În timp, acest proces poate alimenta nesiguranța, stima de sine scăzută și anxietatea”, a explicat medicul psihiatru.

Un al doilea mecanism ce are legătură cu o nesiguranță în relația cu sine și care antrenează o stare de anxietate este nevoia de validare externă. „Like-urile, comentariile și reacțiile pot transforma aprecierea celorlalți într-o sursă importantă de confirmare personală. Atunci când valoarea de sine începe să depindă de feedback-ul primit online, apar îngrijorarea excesivă, teama de evaluare negativă și anxietatea anticipatorie”, a spus dr. Cotae.

Recomandări pentru cei cu o tulburare de anxietate diagnosticată

Este recomandată solicitarea ajutorului de specialitate atunci când simptomele de anxietate sau depresie se accentuează, dacă apar dificultăți importante de somn, dacă performanța profesională sau academică începe să scadă, dacă relațiile se deteriorează sau atunci când observăm că utilizarea social media ne afectează semnificativ capacitatea de a funcționa și de a ne bucura de activitățile cotidiene.

„Nu există recomandări care să spună că persoanele cu tulburări de anxietate trebuie să renunțe complet la social media. Mai degrabă, accentul cade pe modul în care folosesc aceste platforme și pe impactul pe care acestea îl au asupra stării lor emoționale și funcționării zilnice. Pentru persoanele cu anxietate, recomand de obicei câteva principii simple: observă cum te simți după ce folosești social media – dacă majoritatea sesiunilor se termină cu neliniște, comparație cu ceilalți, sentiment de inadecvare, teamă că nu faci suficient, verificare compulsivă a telefonului, atunci este posibil ca utilizarea să contribuie la menținerea anxietății; folosește social media pentru conectare, nu pentru evitare – interacționează, fii activ, nu pasiv; protejează-ți somnul – simpla eliminare a telefonului cu 30-60 de minute înainte de culcare produce beneficii vizibile; construiește-ți surse de validare în afara internetului – cu cât stima de sine se bazează mai mult pe relații reale, activități semnificative, competențe, valori personale, cu atât impactul feedback-ului online devine mai mic”, a mai spus dr. Alexandra Cotae, medic specialist psihiatrie în cadrul Centrului de Psihiatrie și Psihoterapie MindCare Constanța.

Alte recomandări practice pentru protecția în social media sunt: suprimarea, la modul activ, a conținutului dăunător din feed-uri, dezactivarea caracteristicilor de design care încurajează utilizarea excesivă, cum ar fi derularea infinită și autoplay-ul.

Nu în ultimul rând, pentru că există, în mediul virtual, o tendință spre uniformizare, axarea pe ceea ce ne face unici și curajul de a fi autentici rămâne o atitudine sănătoasă, care ne păstrează în echilibru cu noi și cu ceilalți. De asemenea, cultivarea unei stări de prezență, prin care să conștientizăm faptul că suntem utilizatori, nu instrumente ale social media este o metodă prin care ne putem reaminti că avem libertatea de a decide.

***
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.

La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.

Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.

Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe www.medlife.ro.

Articol susținut de MedLife