Capitala ipotecheaza Romania
O cifra desprinsa din statisticile oficiale romanesti i-a naucit pur si simplu pe cei, ramasi poate nu prea multi, care nu si-au pierdut bunul simt si ierarhia valorilor: pentru 70% din deficitul comercial enorm al tarii sunt responsabile Capitala si imprejurimile ei reunite in judetul Ilfov.
Peste 10 din cele 15 miliarde de euro ale depasirii exporturilor de catre importuri anul trecut sunt contabilizate in contul zonei Bucuresti, unde nu traieste decat vreo 10% din populatia tarii.
Pe de-o parte, cifra, care aparent pune in lumina o realitate „teritoriala”, este de natura a evidentia de fapt care este originea structurala a deficitului comercial, respectiv ce sectoare si segmente economico-sociale genereaza aiuritorul dezechilibru din schimburile comerciale externe ale Romaniei, maturand practic orice controverse in aceasta privinta care mai dainuiau la adapostul
interpretarilor diferite permise de cifrele oficiale, nu indeajuns de fine pentru a fi pe deplin explicite.
Pe de alta parte, cifra spulbera pur si simplu miturile, mistificarile sau balivernele vehiculate in legatura cu pretinsele meniri benefice ale dezechilibrelor comerciale actuale, in frunte cu rolul asa-numitelor „importuri de dezvoltare”, dezvaluind adevarul gol-golut al schimburilor externe si alterarea realitatilor pe care o incearca amintitele mituri, mistificari sau baliverne.
Zona Bucuresti produce 70% din deficitul comercial al tarii, pentru ca in aceasta zona se concentreaza de departe cele mai importante surse de deficit.
Aici isi au sediul multinationalele care si-au relocat din strainatate diferite afaceri, derulate cu aducerea din afara nu numai a echipamentului necesar, dar si a intregii retele de aprovizionare, generand astfel, din punctul de vedere al Romaniei in care se instaleaza, mult mai multe importuri decat exporturile pe care eventual le fac.
Tot in aceasta zona are loc grosul afacerilor imobiliare, desfasurate de romani sau de straini, care implica masive importuri de materiale de constructii sau de finisari scumpe si care nu au absolut nici un efect in directia inversa a exporturilor.
Aici are loc cel mai dramatic jaf din banul public, cu o componenta masiva de consum din import.
Indiferent in ce parte a tarii are loc consumul, in aceasta zona se aglomereaza firmele-client, romanesti sau straine, care sunt abonate (evident, contra comisioane grase) la contractele din banul public pentru autostrazi, sosele, echipamente industriale, material rulant, mijloace de transport, medicamente, birotica.
Nici aglomeratia nu este intamplatoare, pentru ca aici se afla ministerele si alti organizatori de licitatii, iar „apropierea” de acestia este esentiala.
In aceasta zona traiesc cei mai multi si cei mai „eficienti” dintre imbogatitii tranzitiei, iar opulenta si huzurul lor sunt asigurate de consumuri masive din import: masini de lux, finisari costisitoare pentru vile de lux, barci cu motor, iahturi, avioane etc.
Incredibila politica oficiala, atat a Guvernului, cat si a Bancii Nationale, de a sprijini, prin curs sau prin mentinerea artificiala a unei cereri excedentare, importurile, si nu exporturile, a facut ca aproape toti imbogatitii tranzitiei sa fie importatori, si majoritatea acestora se afla in zona Bucuresti.
Vazand ce radiografie naucitoare constituie repartizarea „teritoriala” a deficitului comercial si simtind ce incriminari cu adresa pot veni de la aceasta, oficiali romani s-au grabit sa arunce in joc o ultima mistificare: repartizarea teritoriala a deficitului comercial ar fi o oglinda a dezvoltarii tarii in profil teritorial.
Vezi Doamne, zona Bucuresti ar avea cel mai mare deficit comercial pentru ca este cea mai dezvoltata zona a tarii! si, vezi Doamne, Capitala ar fi urmata in clasament, ca generatoare de deficit comercial, de judete de asemenea mai dezvoltate ale tarii: Arges, Bihor, Brasov, Cluj, Constanta, Dolj, Mures, Prahova, Sibiu si Timisoara, fiecare cu deficit comerciale de peste 100 de milioane de euro.
Din pacate pentru sustinatorii acestei teze – care hiperbolizeaza rolul uneia dintre explicatii pentru a o escamota pe cea principala (capitalismul clientelar adus la paroxism in Bucuresti) -, cele zece judete, cu o populatie dubla fata de cea din Capitala, abia daca sunt responsabile de o patrime din deficitul comercial de care este responsabila zona Bucuresti.
Ce sa mai vorbim de cele 20 de judete care inregistreaza excedente comerciale?! Nivelul mai redus de dezvoltare sa fie explicatia?! Cam cum vine asta?! Oamenii care nu se intind peste cat le permite plapuma sunt subdezvoltati?! De unde si pana unde amintita „corelatie” pur fortata?!
Ce, Germania sau Japonia, cand s-au dezvoltat, au facut-o pe baza vreunui deficit extern?! Ce, China, Cehia sau Turcia se dezvolta acum pe baza unui deficit extern?! Succesele lor pe linia dezvoltarii sunt, dimpotriva, legate tocmai de echilibrul sau chiar excedentele in conturile externe.
INTERVIURILE HotNews.ro