Capitalurile private: de ce le pot atrage și de ce nu le pot atrage managerii români / Pentru ele, cele mai bune vremuri încă nu au sosit

Andrei Cionca, fondatorul grupului Impetum, a fost anul acesta la tot ce înseamnă conferință relevantă pentru piața capitalurilor private destinate investițiilor din Europa. A încercat să vadă dacă poate atrage bani privați care să fie investiți în România. Așa a aflat că marile fonduri nu se uită la țări aflate la prima generație de manageri de fonduri, din cauză că nu au un „track record”. Un istoric, adică.

Noi avem foarte multe dezavantaje. Primul, că suntem prima generație de fund manageri

Noi avem foarte multe dezavantaje. Primul, că suntem prima generație de fund manageri, spune Cionca, într-o discuție cu HotNews.ro. Iar lucrul ăsta pentru anumite categorii de investitori este decisiv. Și mă refer aici în primul rând la acele „family office”-uri care gestionează banii unor familii bogate. Ei nu plasează niciodată bani pe mâna unor manageri de primă generație cum suntem noi pentru că nu avem un track record, un istoric, spune Cionca.

Acest istoric reprezintă toate realizările sau eșecurile pe care cineva sau ceva le-a avut în experiența de manager și joacă în termeni generali același rol pe care îl are istoricul relației unui client cu o bancă.

Family office-urile nu se vor uita la noi până când nu vom ajunge la a doua generație de manageri. Adică peste 5 – 10 ani

„Deci family office-urile încă nu le putem ataca până când nu vom ajunge la a doua generație de manageri, ceea ce înseamnă un ciclu de încă 5 – 10 ani. Părerea mea este că familiile bogate din estul, din centrul și estul Europei, nu mai discutăm de alea din vest, nu vor investi în România în perioada imediat următoare”, explică fondatorul Impetum.

Grupul Impetum gestionează trei fonduri de investiții, cu teze investiționale diferite, care acoperă aproximativ toate etape de dezvoltare ale unui business: un fond buyout (Roca), un fond de venture capital (ROCA-X) și fondul Agista, un fond de investiții alternative de growth, care își propune să fie accelereze IMM-urile locale prin ghidaj și capital.

„Avantajul nostru este că toți banii pe care i-am strâns până acum- aproape 100 de milioane de euro- provin de la cei 64 sau 65 de investitori privați români care au investit în cele trei fonduri. Am reușit astfel să dovedim că suntem de încredere, pentru că asta este categoria cea mai pretențioasă: oamenii cu bani care îți dau pe mână o parte din averea strânsă. Asta e cel mai greu să obții”, spune fondatorul Impetum.

Strângând cele 100 de milioane de euro de la cei 64 de investitori, grupul și-a cam atins limitele în țară, având probleme de scalare în fiecare dintre cele 3 fonduri și se află în căutarea unui alt nivel de investitori- instituționali sau nu- care să-i „treacă” la nivelul următor al businessului. Drept pentru care au demarat discuții cu reprezentanți ai unor „fund of funds” (FOF). Un fel de fonduri ale fondurilor, adică fonduri de investiții care investesc în alte fonduri. Investind într-un FOF, investitorii obțin simultan un întreg portofoliu diversificat de investiții, oferind o expunere largă la mai multe clase de active diferite, cu un risc mai mic.

„În România nu avem așa ceva, dar discutăm cu o serie de astfel de FOF care caută diversificare pe Europa Centrală și de Est. Problema noastră acolo este dimensiunea, noi fiind prea mici pentru asemenea jucători. Dar eu simt că avem nevoie de o etapă intermediară de creștere până când vom fi eligibili pentru a capta interesul acestor fund of funds”, consideră Andrei Cionca.

Dorința lui secretă este ca fondurile de pensii din România să investească în piața de private equity. „În țară avem un singur fond de pensii care a investit într-un fond de private equity. În lume, private equity-ul este bazat pe investițiile fondurilor de pensii. Ele practic încasează contribuțiile acum și trebuie să plătească pensii peste 20 de ani, timp în care trebuie să „înmulțească” acești bani. Și, pe lângă plasamentele clasice în titluri de stat, obligațiuni, depozite sau alte active sigure, plasează bani și în piața de private equity”, explică managerul român. El privește cu speranță spre fondurile de pensii, mai ales că ele ar fi cele care să dea semnalul pentru ca și alți investitori instituționali să lse alăture.

Fondatorul Impetum este optimist. „Eu cred că piața asta se va maturiza și se va maturiza foarte, foarte rapid. Și mai cred că vom intra într-un cerc virtuos care va atrage cu sine un impact în economie. Părerea mea este că suntem foarte aproape ca în România să dăm drumul unui astfel de cert virtuos în industria de private equity, care este un motor al dezvoltării economice și al modernizării în toată lumea”, spune Cionca.

E drept, în momentul de față există o încetinire a acestei piețe (de private equity) în toată Europa. La una din conferințele la care Cionca a participat, desfășurată la Berlin, s-a spus că după un 2021 în care piața de private equity a strâns 1,3 trilioane de euro, în 2022 suma a coborât cam la jumătate iar pentru întreg anul 2023 estimările sunt de doar 400 de miliarde de euro.

„De ce are loc această încetinire? Pentru că suntem pe final de ciclu de creștere! Pentru că asistăm la o răcire a economiei mondiale”, explică Cionca, care mai adaugă că banii din PNRR sunt foarte importanți. „Putem scurta ciclul de creștere sau îl putem prelungi!”, consideră el.

Cele trei frici importante ale fondurilor de capitaluri private

De 3 lucruri se tem azi managerii fondurilor de capitaluri private din lume: un eveniment -surpriză care să arunce pe o altă orbită războiul din Ucraina, o recesiune ușoară, dar lungă , iar al treilea lucru care provoacă teamă și despre care la noi nu se discută prea mult este ceea ce vesticii denumesc ”intellectual arrogance”. „Asta se întâmplă atunci când tu crezi că te pricepi la toate. Când ne închidem fiecare în bula noastră, unde ne credem foarte deștepți și foarte convinși că deținem soluțiile oricărei probleme. Asta este cel mai mare pericol pe care îl văd ei și de care încearcă managerii de afară să se ferească”, explică fondatorul Impetum.

Aroganța intelectuală este o stare de spirit în care o persoană este incapabilă să-și accepte deficiențele intelectuale, având o încredere excesivă în abilitățile sale. Noțiunea este opusul modestiei intelectuale, adică acea capacitate de a accepta că poate convingerile și opiniile tale nu sunt infailibile și că a greși e omenește. Cei mai de succes indivizi manifestă mai degrabă modestia intelectuală decât aroganța.

Vom vedea în continuare o înrăutățire a situației. Ceea ce e mai rău încă n-a trecut

Vom vedea în continuare o înrăutățire a situației. Companiile românești care și așa nu sunt foarte capitalizate, vor trece prin situații delicate dacă intervin și niște pierderi operaționale. Părea mea e că ce e mai rău încă n-a trecut, spune Cionca, în discuția cu HotNews.

În infrastructură stăm ok, adaugă el. Vedem predări în avans, lucrurile merg bine. Rezidențialele sunt într-o încetinire, chiar am văzut niște cifre care arată că în unele zone din țară vânzările au înregistrat căderi consistente, de până la 50% față de ceea ce era anul trecut. Vedem așadar o răcire a economiei, care însă sperăm să dureze cât mai puțin. Totuși, noi spunem că încă fundul nu a fost încă atins, crede managerul român.

Investitorii instituțional străini vor veni în România doar în momentul în care vom avea investitori instituționali români care să dea semnalul și în momentul în care fondurile de investiții românești sau companiile românești vor avea dimensiuni mai mari.

Noi vorbim cu foarte mulți români care sunt în poziții de manageri în Europa și toți vor să contribuie într-un fel sau în altul la dezvoltarea României. Deci, cercul acela virtuos de care vorbeam are foarte multe resurse pe care noi încă nu le folosim, crede Andrei Cionca.

Cred că e momentul naționalism economic și în România. Ar trebui să creăm capital românesc pe care să-l punem la lucru în mâinile unor manageri români

Cred că e momentul naționalism economic și în România, consideră fondatorul Impetum Group. „Dan Șucu, cu care am făcut recent un podcast, spunea că antreprenoriatul românesc a avut noroc prin faptul că dezvoltare România a fost întârziată cu 10 ani. Pentru că în cei 10 ani nu au intrat mari jucători de afară pe piața din România, iar antreprenorii au avut acei ani de zile la dispoziție ca să se dezvolte.

Ceea ce vreau să spun cu ideea asta de naționalism economic, precizează interlocutorul, este că ar trebui să ne unim, să creăm capital românesc pe care să-l punem la lucru în mâinile unor manageri români și să dezvoltăm apoi niște companii românești care să ajungă campioni regionali”.

Cum facem asta? „Să zicem că ai o piață în care ai 5 sau 9 jucători mici sau medii. Pui capital în unul dintre ei care să-I preia pe ceilalți; ideea este de consolidare. Eu zic că încă avem timp, pentru că ei sunt atât de mici încât nu intră pe radarele unor investitori de afară. Dacă înțelegem treaba asta, că viitorul nostru este ori împreună al nostru, ori al altora, asta am avea de făcut. Noi facem asta la ROCA. Avem cumpărate cinci companii, care fiecare dintre ele a început propria politică de achiziții. Deja am cumpărat în Lituania, am cumpărat în Moldova…În agricultură am cumpărat un jucător a cărui cifră de afaceri a crescut de 10 ori. Facem asta, dar facem în limita a capitalului pe care noi, cu știința noastră de first time manager îl avem și pe care deocamdată îl putem mobiliza doar de la oameni cu bani, antreprenori români care au încredere în noi”, spune Cionca.

Suntem astăzi în perioada cea mai intensă de învățare din toată viața noastră

Cred că suntem astăzi în perioada cea mai intensă de învățare din întreaga noastră viață . E un gap imens între piața de private equity din România și cea de afară. Ne dăm seama de oportunitățile pe care le avem dar ne dăm seama și de cât de mult avem de învățat. De aceea toți facem cursuri, toți învățăm cum n-am învățat niciodată în viața noastră, consideră fondatorul Impetum.

Lumea evoluează, consideră el, și nu mai e suficient să aplicăm ceea ce deja știm, ci trebuie să ne uităm permanent la tendințele care apar și să învățăm permanent pentru a fi pe cât posibil înaintea vremurilor.

Am adus 30 de de cărți de vizită de la conferința de la Berlin și împreună cu cu colegii mei de 3 zile facem sesiuni de câte 30 de minute și încercăm să aducem la noi instrumentele de private equity din piețele civilizate. Instrumente digitale care au și componente mari de inteligență artificială. Noi trebuie să înțelegem foarte bine către ce merge piața. De aceea ne-am dus și ne-am uitat cum gândesc maganerii străini, cum iau decizii, ce instrumente folosesc, cum comunică șamd. Suntem într-un transfer de know-how accelerat, în sensul în care toți facem cursuri, învățăm, suntem în contact direct cu ei, ne creăm rețele de networking, conchide Cionca.