Sari direct la conținut

Care sunt domeniile în care plângerea contravențională nu suspendă sancțiunile impuse prin procesul-verbal?

Adrian Cristea, Eduard Morariu , Foto: Filip & Company
Adrian Cristea, Eduard Morariu , Foto: Filip & Company

De regulă, conform dispozițiilor art. 32 alin. (3) din OG nr. 2/2001, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii suspendă executarea atât a sancțiunii principale, cât și a sancțiunilor complementare.

Această regulă este foarte importantă, deoarece sancțiunile contravenționale complementare pot avea efecte importante asupra unei afaceri, cum ar fi: (i) suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului sau a autorizaţiei de exercitare a unei activităţi, (ii) închiderea unităţii, (iii) suspendarea activităţii agentului economic, (iv) retragerea licenţei sau a avizului pentru anumite operaţiuni ori pentru activităţi de comerţ exterior, temporar sau definitiv, etc.

Totuși, de la această regulă există și excepții, pe care ne-am propus să le identificăm, în mare, în cadrul acestui articol, în speranța de a crea cel puțin o viziune de ansamblu asupra ariilor în care suspendarea nu operează.

Din moment ce regula este reprezentată de suspendarea efectelor procesului-verbal prin depunerea unei plângeri contravenționale, excepțiile trebuie să fie expres prevăzute și, de asemenea, sunt de strictă interpretare și aplicare.

Printre cazurile în care suspendarea nu funcționează întâlnim:

  1. Cazul unor sancțiuni pentru contravenții prevăzute de legislația protecției consumatorului, în anumite condiții (spre exemplu, art. 59 din Ordonanța nr. 21/1992 privind protecția consumatorilor);
  2. Cazul unor sancțiuni pentru contravenții prevăzute de legislația ce reglementează emisiile industriale (spre exemplu, art. 73 alin. (8) din Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale);
  3. Cazul unor sancțiuni pentru contravenții prevăzute de legea privind reforma în domeniul sănătății (spre exemplu, art. 876 indice 1 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii);
  4. Cazul unor sancțiuni pentru contravenții prevăzute de legea privind depozitarea deșeurilor (spre exemplu, art. 35 alin. (2) din Ordonanța nr. 2/2021 privind depozitarea deşeurilor);
  5. Cazul unor sancțiuni pentru contravenții prevăzute de legea privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale (spre exemplu, art. 12 alin. (4) din Ordonanță de urgență nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale);

Există un număr de situații în practică unde efectele proceselor-verbale nu sunt suspendate prin plângere, motiv pentru care este întotdeauna necesar ca orice analiză să pornească de la verificarea posibilei încadrări în unul din cazurile de excepție.

Cum procedăm dacă ne aflăm în una din situațiile în care suspendarea nu operează? Într-o asemenea situație, trebuie analizată posibilitatea de a solicita suspendarea efectelor proceselor-verbale prin alte moduri, cum ar fi ordonanța președințială.

Având în vedere cele de mai sus, se poate concluziona că pentru construirea unei apărări complete împotriva efectelor proceselor-verbale de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii trebuie avută în vedere incidența situațiilor excepționale.

Fiecare profesionist ar trebui să știe în ce măsură îi sunt aplicabile anumite excepții, în funcție de obiectul său de activitate. Dacă excepțiile sunt incidente, strategia de apărare în cazul sancționării trebuie optimizată în mod corespunzător.

Articol semnat de Adrian Cristea (senior associate) și Eduard Morariu (associate)

ARHIVĂ COMENTARII