Sari direct la conținut

Caz fara precedent: un mare producator de armament cere despagubiri Germaniei pentru stoparea unui export catre Rusia

HotNews.ro

Concernul german Rheinmetall cere guvernului german despagubiri in valoare de 120 de milioane de euro pentru ca acesta a oprit derularea unui contract cu Rusia. Este vorba despre noul centru de antrenament militar din orasul Mulino, unde pana la finele anului 2014 urma sa fie construita „cea mai moderna din lume baza de antrenamente cu pregatire pe baza de simulatoare“, dupa cum anunta Rheinmetall la semnarea contractului. Anul trecut, datorita crizei din Ucraina, guvernul german a stopat livrarea centrului de lupta, anuland autorizatia de export emisa in 2011.

Acum, Rheinmetall cere Ministerului Economiei, condus de vicecancelarul Sigmar Gabriel (SPD), despagubiri pentru pagubele pe care le-a suportat firma producand si nelivrand marfa la rusi. Din informatiile Sueddeutsche Zeitung, concernul a inaintat cererea de despagubire in scris, Oficiului Federal pentru Economie si Control al Exporturilor (BAFA), „impreuna cu o ampla documentatie care justifica solicitarea“. Ministerul Economiei confirma primirea cererii de la Rheinmetall si faptul ca aceasta este in verificare.

Pare sa fi fost ultima solutie, dupa o serie de discutii intre sefii concernului si minister, in care primii ar fi solicitat sa se aiba in vedere interesele companiei, ale angajatilor si actionarilor ei. Anul trecut in luna martie, ministrul Economiei, Sigmar Gabriel, a blocat contractul, pentru ca in august 2014 sa il opreasca de tot. Se pare ca ministrul social-democrat ar fi dovedit exces de zel, „mergand mai departe decat sanctiunile impuse la nivel de UE“, dupa cum scrie Tagesschau.de.

Gabriel si-ar fi argumentat interdictia spunand ca nu vrea ca prin livrarea centrului de antrenament sa fie stimulate confruntarile militare. Anual, la simulatoarele supermoderne pot fi antrenati cca 30.000 de soldati. La momentul interdictiei de export din 2014, echipamentul militar fusese produs de Rheinmetall, iar componentele erau gata impachetate si pregatite pentru livrare. 70 de camioane de mare tonaj asteptau startul spre Rusia in Bremen, cand transportul a fost oprit.

Anul trecut, Rheinmetall vorbea despre 135 de milioane despagubiri, insa in cerere sa scrisa de saptamana trecuta se cer doar 120 de milioane euro, diferenta de 15 milioane fiind costuri de asamblare a echipamentului militar la fata locului, in orasul rusesc din zona Volga.

Rheinmetall AG e un concern german cu sediul la Düsseldorf, care produce in principal armament, tehnica militara si componente pentru industria auto. In anul 2014, concernul avea peste 20.000 de angajati si o cifra de afaceri de aproape 4,7 miliarde euro, situandu-se intre marile companii europene producatoare de armament.

Istoric si scandaluri

Rheinische Metallwaaren- und Maschinenfabrik Aktiengesellschaft a fost infiintata la 13 aprilie 1889, cu scopul de a fabrica munitie pentru Reich-ul german. In anii care au urmat, firma s-a dezvoltat mult si pe baza contractelor venite din strainatate. La inceputul primului razboi mondial, in firma lucrau cca 8.000 de angajati pentru ca, la finele razboiului cifra angajatilor sa fie 48.000, intre care 9.000 de femei. Prin tratatul de la Versailles, firmei i-a fost impusa renuntarea la productia de armament. Cu capacitati mult reduse, firma s-a reprofilat pe „produse civile”: locomotive, vagoane, tractoare, dar si masini de scris si de socotit.

In timpul celui de-al doilea razboi mondial, Rheinmetall-Borsig, cum se numea compania pe atunci, a fost din nou integrata in producerea de armament si a dezvoltat sisteme noi si moderne pentru armata. Pana la urma, ea a fost practic complet etatizata, fiind inclusa in intreprinderea de stat nazista Reichswerke Hermann Göring. In ultimii doi ani de razboi, bombardamentele au distrus aporoape complet fabrica din Düsseldorf, iar unele sectii au fost mutate pe teritoriul viitorului RDG si in Polonia.

La finele celui de-al doilea razboi mondial, aliatii si rusii „au impartit prada”, ce a mai ramas din centrele de productie si depozitele Rheinmetall fiind fie demontate de aliati, fie trecute in posesia Armatei Rosii. Fiindca a facut uz de munca fortata si prizonieri de razboi, Rheinmetall a avut pana in 1950 interdictie totala de productie. Ulterior, firma si-a reluat productia fabricand bunuri civile, printre care cazane, sisteme de racire, sisteme de incarcare-descarcare, ascensoare, componente auto.

In anii 90, firma a reinceput sa produca armament, pentru ca, in anul 2000, conducerea Rheinmetall sa conceapa o nou strategie, prin care competentele esentiale de productie sa fie orientate si diferentiate pe trei directii: tehnica militara, tehnica auto si electronica.

Azi, Rheinmetall AG si firmele sale conexe din Germania si Europa produc o diversitate de marfuri solicitate in toata lumea. In domeniul militar, pe langa tehnici si echipamente electronice, se fabrica arme, munitie, dar si vehicule blindate usoare sau tancuri grele de lupta. Un astfel de tanc este cel de tip Leopard.

In vara anului 2011, legat de tancurile Leopard, Rheinmetall alaturi de alte firme germane producatoare de armament au fost subiectul unui scandal despre care am relatat pe larg in articolul „Blindate pentru despoti”.

In 8 iulie 2011, Bundestagul german hotara neinterzicerea livrarii de tancuri in Arabia Saudita. Majoritatea de centru-dreapta din Camera Inferioara a Parlamentului german respingea astfel cele trei solicitari venite din partea social-democratilor, a Verzilor si a partidului Stangii, Die Linke, de a stopa prin decizia politica vanzarea de tancuri blindate Leopard 2 in statul arab.

Opozitia invoca faptul ca Arabia Saudita este condusa de un regim autoritar, care ignora in mare parte drepturile omului, iar panzerele ar putea fi indreptate de monarhul absolut impotriva propriului popor, sau ar putea fi trimise in lupta pentru inabusirea miscarilor democratice din statele vecine. La acuzatiile Opozitiei ca guvernul sprijina autocratii si ignora prevederile constitutionale referitoare la exporturile de armament, cancelarul Merkel a tacut.

Pe principiul „cainii latra si caravana trece“, guvernul dadea unda verde realizarii unui deal extrem de controversat, interesele sale prioritare fiind ca economia sa duduie. Presa vremii descoperise ca 44 de tancuri fusesera deja livrate in statul arab. In total, era vorba de 200 de panzere Leopard 2, fabricate de Krauss-Maffei Wegmann din München si Rheinmetall AG din Düsseldorf, cu concursul unui intreg lant de furnizori. Cifra contractelor era evaluata la cateva miliarde de euro.

Guvernul german actual are o alta coloratura, caci o parte din el s-a inrosit, inclusiv prin ministrul social-democrat al Economiei, Sigmar Gabriel. S-a schimbat si contextul politic, caci legat de Ucraina si Rusia spiritele sunt foarte incinse si se reclama prudenta in livrarea de tehnica militara si armament.

Momentan, solicitarea de compensatii banesti de la bugetul de stat pentru un business initial autorizat iar apoi interzis la nivel ministerial, a companiei Rheinmetall AG, este singulara. Insa pe viitor nu este exclus ca si alte firme germane pagubite in business-ul cu rusii, aflat de anul trecut intr-un fel de „embargou”, sa ceara despagubiri de la stat.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro