CCF despre taxarea multinaționalelor: Sunt discriminate afacerile care presupun un lanț de producție / "Cifra de afaceri": un indicator orb

Guvernul vrea să taxele multinaționalele cu cifra de afaceri mai mare de 50 milioane de euro, în sensul să plătească 16% impozit pe profit, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri.

Adrian Luca, prim-vicepreședinte al Camerei Consultanților Fiscali (CCF) susține că există și o parte „mai puțin plină” a impozitării pe cifra de afaceri.

„Am luat act din presă că Guvernul este tot mai aproape să meargă la Bruxelles cu soluția ”miraculoasă” a impozitului minim pe profitul corporațiilor, mai ales a celor care ”scot profitul din țară” etc.. Din nou, alegătorilor le este prezentată doar partea plină a paharului (”introducem impozitare minimă pentru corectitudine fiscală, să plătească fiecare, de la mare la mic” etc.), nu și partea goală (mai puțin plină) a acestei măsuri administrative”, afirmă el.

Ce-i suspect până la urmă?

“Simpla existență a unui sistem alternativ la impozitul standard duce la interpretări privind echitatea pe orizontală, între contribuabili similari: cum explicăm că ar fi mai puțin suspect de tax avoidance/evitarea plății taxelor un contribuabil cu vânzări de X EUR, față de unul cu vânzări de X + 1 EUR, din același domeniu?”, întreabă Luca.

Potrivit acestuia, administrația fiscală trebuie să aibă grijă ca plata impozitului minim să nu fie văzută ca un ”preț” pe care îl poate plăti un contribuabil să facă tax avoidance, în detrimentul altuia care a raportat profit, a fost corect și a muncit eficient.

• “Astfel, în lipsa unei reforme structurale în relația cu contribuabilii săi pe bază de analiză de risc sectoriale si sub-sectoriale, Fiscul își păstrează costurile mari cu inspecțiile fiscale”

„Tocmai în numele corectitudinii și al eficienței, și sistemul de impozitare minimă trebuie să găsească o formulă (cel mai adesea prin credit fiscal) de a nu penaliza companiile care fost nevoite să raporteze pierderi, din cauza conjuncturii obiective din piață sau pentru că au făcut investiții;

Pentru companiile care au pierderi și plătesc impozitul minim, acesta ar trebui considerat ca plată anticipată pentru viitorul impozit pe profit”, explică reprezentantul CCF.

• „Tot pentru corectitudine, diferența între nivelul minim și impozitul care ar fi fost plătit după regulile obișnuite ar trebui sa se considere avans pentru impozitul pe profit pe următorii X ani;”

• „Faptul că un contribuabil va fi nevoit să-și calculeze obligațiile în paralel după două sisteme de raportare (impozit standard/ minimum) sau chiar trei (dacă intră și sub incidența regulilor impozitului minim global de 15%) poate crește substanțial costurile de conformare fiscală”.

Cifra de afaceri, un indicator orb

“Cifra de afaceri este un indicator valid al dimensiunii activității unei companii, dar este ”orb” (raport FMI, 2021), când vine vorba de marjele nete și, deci, de viabilitatea acelei activități”, susține el.

De ce?

“Două companii pot avea aceeași cifră de afaceri, dar o structură a costurilor diferită (și astfel marje nete pre-impozitare diferite), se pot regăsi în momente diferite a ciclului de dezvoltare a afacerii, putând ajunge să fie mai degrabă penalizate de un sistem de impozitare minimă față de unul standard”, afirmă Luca.

Potrivit acestuia, atunci când ai o rată mică de profitabilitate sau chiar pierderi, ”o impozitare prea mare pe cifra de afaceri face diferența între supraviețuire și eșec”.

Astfel, spune el, un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri (CA) înseamnă că acea companie trebuie să aibă o rată de profitabilitate de minimum 6%, ca să nu aducă bani de acasă ca să-și plătească impozitul. (ținând cont de rata standard de impozit pe profit de 16%).

“Dar rata de profitabilitate nu e un indicator ”paușal”, să poată fi aplicat la întreaga economie, întrucât fiecare sector și sub-sector de industrie are particularitățile lui. Spre exemplu, o marja de profit de 6% în domeniul retail sau trading de cereale este total nerezonabil”, explică prim-vicepreședintele CCF.

• “În vremuri cu inflație ridicată, apare, din punctul de vedere al administrației, inclusiv problema erodării bazei de impozitare (impozitul se raportează la cifra de afaceri din anul precedent, mai mică)”

În opinia sa, sunt discriminate afacerile care, prin natura lor, presupun un lanț de producție întins pe companii distincte și care cad sub definiția de „multinațională”.

“Impozitul minim nu ar trebui să se aplice companiilor noi în primul an/ primii ani de activitate. În general, acolo unde s-a aplicat, măsura a avut un caracter limitat în timp, în principal de testare a reacției mediului de afaceri”, a mai arătat Luca.

• „Nu știm încă ce vrea să testeze guvernul nostru care, ne amintim, este despre economie. Dar dacă chiar vrea să încaseze mai mult la buget, ar trebui să revadă practica administrațiilor europene”.

• „Deocamdată, reiau invitația către toți partenerii publici să deschidem o platformă publică a dialogului, pragmatismului, corectitudinii și rațiunii în care să dezbatem propuneri inovative și eficiente de îmbunătățire a cooperării pentru conformare fiscală. Cu cât mai repede, cu atât mai bine.”

“Și, parafrazând o butadă celebră, adecvată momentului – în fiscalitate, 1% e inspirație (în alegerea celei mai bune variante de impozitare), 99% e dialog și cooperare pentru conformare”, cochide Adrian Luca.

Sursă foto: Dreamstime.com

Vezi și: Multinaționalele care vor plăti taxa de 1% / Cum te taxează statul dacă faci investiții