Mâine este 8 Martie. Ce ar însemna o zi fără femei în economia României

Cum ar arăta cu adevărat o zi fără femei? Iată câteva dintre scenariile în care România s-ar transforma brusc dacă femeile și-ar lua liber sau ar pleca din țară.

Aproape jumătate din forța de muncă a României ar dispărea. Femeile reprezintă 42,9% din lucrătorii din economie. În anumite domenii, ele înseamnă 80% din salariați (în învățământ, de exemplu, potrivit datelor INS). La nivelul învățământului antepreșcolar, acestea ocupă 99% din funcții.

Salariul mediu ar crește, întrucât pe medie româncele câștigă mai puțin cu circa 400 de lei (potrivit bazei de date Tempo a INS). Dacă intri în detalii, afli că există două județe în care bărbații iau bani mai puțin: Vaslui și Harghita, ne mai arată datele Statisticii.

Româncele au o contribuție ușor mai mică decât bărbații la crearea produsului intern brut, de circa 41 – 43%, în funcție de metoda aleasă de calculare a PIB, se arată într-o cercetare a Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, intitulată : „Contribuţia femeilor la crearea produsului intern brut”.

Proporția pare veridică dacă avem în vedere că femeile se pensionează în medie mai devreme decât barbații și de ponderea mai mică a femeilor în industrie, agricultură și construcții, deși româncele domină numeric alte sectoare economice (bănci, industria hotelieră, administrație publică sau comerț.

În termeni de PIB, dacă toate femeile ar lipsi o zi de la muncă, economia s-ar resimți cu peste 300 de miliarde de lei

Nu doar învățământul ar avea de suferit, ci și Sănătatea, serviciile farmaceutice, cele de contabilitate sau casieriile din supermarketuri, joburi predominant feminine.

Asta ca să nu mai vorbim de cea mai complexă chestiune, pe care nici PIB-ul n-o include: muncile pe care femeile le fac acasă

Femeile încă se ocupă de cea mai mare parte a îndatoririlor casnice. Un studiu la nivel mondial (Pew Social Trends) arată că mamele dedică 13,5 ore pe săptămână îngrijirii copiilor, comparativ cu 7,3 ore cât alocă bărbații.

Femeile petrec în medie 37 de minute gătind (comparativ cu 17 minute în cazul bărbaților), 29 de minute făcând curățenie (față de 10 minute în cazul nostru, al bărbaților) și 17 minute spălând rufe în fiecare zi (față de 5 minute pentru bărbați).

Potrivit Eurostat, îngrijirea gospodăriei și familiei, adică munca neplătită făcută pentru propria gospodărie ocupă româncelor circa 5 ore pe zi. Activitățile neplătite includ gătitul, spălatul, curățenia locuinței, grădinăritul, îngrijirea animalelor de companie, organizarea hainelor, cumpărăturile îngrijirea copiilor sau al unui membru adult al gospodăriei.

Tinerele amână din ce în ce mai mult aducerea pe lume a unui copil / Vârsta medie a mamei la prima naștere a urcat de la puțin peste 20 de ani în 1990, la 27,5 ani în anul 2021

De ce speranța de viață a româncelor e mai mare cu 7,6 ani decât a bărbaților? Şansele la o viaţă mai lungă sunt, în toate ţările membre ale UE, mai mari în cazul femeilor. Statisticile europene, arată că femeile din Uninunea Europeană trăiesc, în medie, 84,2 ani, pe când speranţa medie de viaţă a bărbaţilor este de 78,9 ani. Cercetătorii afirmă că această diferenţă este explicată în mare parte de stilul de viaţă, mai sănătos în cazul femeilor, şi de ocupaţiile diferite ale celor două sexe.

Speranţa de viaţă sănătoasă la naştere pentru femei a fost de 59,3 ani, faţă de 57,6 ani (în urmă cu 10 ani), iar pentru bărbați de 58,7 ani, faţă de 57,6 ani (în urmă cu 10 ani).

În întreaga lume, domeniul medical este ocupat majoritar de personal feminin. România nu este o excepție, astfel, personalul medico-sanitar din sistemul de sănătate din România se caracterizează printr-un profund dezechilibru pe sexe. Peste 70% dintre medicii, peste 65% dintre medicii stomatologi, circa 90% dintre farmaciștii și peste 62% dintre fiziokinetoterapeuții din țara noastră sunt femei, iar tendința în ultimii 10 ani a fost de creștere ușoară a ponderii acestora, excepție făcând fiziokinetoterapeuții și asistenții medicali cu studii superioare. În rândul cadrelor medicale cu studii medii, bărbații reprezintă doar 10,3% din personalul sanitar mediu și 18,2% din personalul sanitar auxiliar.

Disparităţile în educaţie se manifestă cel mai evident în profil teritorial, între regiunile de dezvoltare economică şi între mediile de rezidenţă. Deşi municipiul Bucureşti se caracterizează prin cea mai ridicată rată netă de participare la educaţie din România (93,5%), se evidenţiază şi printr-o pronunţată diferenţă de gen (10,1 puncte procentuale în favoarea fetelor). Cea mai scăzută rată netă de participare la educaţie se întâlneşte în judeţul Ilfov, pentru ambele sexe (35,5% în cazul fetelor şi 36,3% în cazul băieţilor), arată datele INS

Un alt indicator relevant în ceea ce priveşte participarea la educaţie, sau mai corect spus, care reflectă non-participarea, este abandonul şcolar. În România, băieţii abandonează şcoala într-un număr mai mare decât fetele. În anul școlar 2022-2023, rata abandonului a înregistrat valori mai mari pentru populaţia şcolară masculină, în învăţământului primar şi gimnazial şi în învăţământul postliceal.Abandonul școlar se manifestă cel mai evident în învățământul postliceal, rata celor care părăsesc sistemul de educație fiind de 8,0% (7,9% în cazul fetelor, respectiv 8,3% în cazul băieților).

Rata tinerilor neocupaţi din România, care nu urmează nicio formă de educaţie sau de instruire semnalează dificultăţi în tranziţia de la sistemul de educaţie la piaţa muncii şi problemele legate de ocupare pentru populaţia tânără, necuprinsă în sistemul de educaţie. În România, 16,5% din tinerii cu vârste între 15 şi 24 de ani nu erau ocupaţi în anul 2023 şi nici nu erau înscrişi într-o formă de educaţie. Rata NEET este mai mare în cazul femeilor

HotNews.ro urează un călduros „La mulți ani!” tuturor doamnelor și domnițelor noastre!