Skip to content
Actualitate

Ce au observat autoritățile din Estonia pe o navă rusească transportatoare de gaz, în Marea Baltică

Viorela Marin
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Estonia a publicat imagini care arată mitraliere şi saci de nisip pentru posturi de tragere protejate instalate pe o navă rusească transportatoare de gaze naturale lichefiate (GNL), relatează marţi agențiile Reuters și Agerpres.

Imaginile datează din „primăvara aceasta”, când nava metanier rusească trecea prin zona de responsabilitate a Estoniei, a declarat un reprezentant al poliţiei de frontieră estone.

Metanierul în cauză este Mareşal Vasilevski, navă aflată în proprietatea Gazprom Flot LLC, o filială a Gazprom. Această navă a efectuat de la începutul anului 2025 patru curse între un port din apropierea oraşului rus Sankt Petersburg şi exclava rusă Kaliningrad.

Prezenţa personalului înarmat la bordul navelor comerciale este o practică des întâlnită în cazul traversării unor zone cu risc de piraterie, dar este ceva neobişnuit pentru o zonă sigură, precum Marea Baltică.

Instalarea unor posturi de tragere pe transportatorul de GNL Mareşal Vasilevski rezultă probabil din teama Moscovei faţă de acţiuni de sechestrare întreprinse de state occidentale, după ce de la începutul anului Franţa şi Marea Britanie au sechestrat nouă petroliere din aşa-numita „flotă din umbră” folosită de Rusia pentru exporturile sale de petrol pe care UE şi SUA încearcă să le împiedice prin sancţiuni.

Compania Gazprom Flot este supusă sancţiunilor impuse Rusiei de către UE după invazia în Ucraina, iar nava Mareşal Vasilevski se află explicit pe lista de sancţiuni a Marii Britanii, Australiei şi Canadei.

Totuşi, această navă nu intră în categoria „flotei din umbră” (sau „flotă fantomă”) a Rusiei, adică nave care folosesc pavilioane de convenienţă şi au adesea proprietari neclari. Mareşal Vasilevski navighează la vedere sub pavilion rusesc, astfel că nu ar putea fi interceptată sub pretextul arborării unui pavilion fals, cum s-a întâmplat cu petrolierele sechestrate de Franţa şi Marea Britanie.

Un alt motiv al deciziei Rusiei de a recurge la măsuri de protecţie militară la bordul unor nave comerciale este teama de atacuri ucrainene cu drone, după ce la începutul lunii martie metanierul rus Arctic Metagaz a fost lovit în Marea Mediterană de cel puţin două drone aeriene şi trei drone de suprafaţă lansate de pe coasta Libiei, aparent într-o operaţiune specială efectuată de serviciile secrete ale Ucrainei.

„Nu putem permite o blocadă asupra rutelor noastre maritime esenţiale. Pe Marea Baltică şi Marea Neagră se transportă majoritatea comerţului nostru maritim”, a declarat pe 15 iunie Nikolai Patruşev, consilierul pentru afaceri maritime al preşedintelui rus Vladimir Putin, adăugând că Rusia trebuie să dispună de „capacitatea de a contracara întregul spectru de ameninţări”.

De asemenea, o fregată rusă, Amiral Grigorovici, a escortat recent în apropierea Marii Britanii petroliere din „flotă din umbră” a Rusiei, măsură la care Moscova a afirmat că a recurs pentru a preveni noi acte de „piraterie” din partea statelor occidentale care au interceptat şi sechestrat astfel de petroliere.