Ce caută clienții și ce oferă proprietarii de pensiuni din România: „Tarifele au început să fie mai mari decât în Spania sau Italia”

Pandemia a generat o cerere mare, dar artificială, de vacanțe în pensiuni rurale din România, iar mulți au investit în acest domeniu, spune un expert în turism. Din acest motiv, oferta este acum mult mai mare decât cererea. HotNews.ro a vrut să afle ce se mai întâmplă cu turismul rural, după succesul din anii trecuți.

În timpul pandemiei, de voie, de nevoie, românii și-au petrecut vacanțele în țară, în special în zonele rurale. Între timp, lucrurile au revenit la normal și foarte mulți aleg acum să plece în străinătate.

Statisticile INS arată că, în anul 2023, numărul turiştilor români cazaţi în România a reprezentat 84,6% din total, iar creșterea față de 2022 a fost de 8%. În același timp, numărul străinilor sosiți în România a crescut cu 26,5%.

Ce relevanță au aceste cifre pentru turismul rural românesc? Am încercat să aflăm de la oameni din domeniu dacă lucrurile merg bine pentru acest segment important din turismul românesc sau, dimpotrivă, după boom-ul din pandemie, interesul pentru pensiuni a scăzut.

„Oferta este mult mai mare decât cererea”

Radu Fusea, fondatorul platformei de booking Travlocals.com, susține că turismul rural și-a dezvoltat bine serviciile, dar, în momentul de față, oferta este mai mare decât cererea, în timp ce decalajul pare într-o continuă creștere. Așa cum precizează antreprenorul, românii aleg zone cât mai aproape de orașele dezvoltate economic și sunt dispuși să renunțe la un peisaj spectaculos, în favoarea unui drum mai scurt.

„Iau naștere noi destinații, care în urmă cu câțiva ani nu contau din punct de vedere turistic. Este un lucru oarecum normal, având în vedere că zborurile low cost leagă orașele mari de toate destinațiile europene, într-un interval de 1-3 ore”, adaugă el.

Pandemia, adaugă Fusea, a generat o cerere fără precedent, lucru pe care-l consideră artificial, și care a determinat pe mulți să investească în turism, motiv pentru care și oferta a crescut agresiv.

„Odată cu trecerea pandemiei, cererea a început să scadă la fel de abrupt, iar piața s-a dezechilibrat. Oferta mare în raport cu cererea mică ar fi trebuit să ducă la o corecție a prețurilor, dar în condițiile în care foarte puține business-uri din segment reușesc să fie profitabile, gazdele preferă să le scoată la vânzare, decât să muncească în pierdere”, spune antreprenorul.

„Tarifele din România au început să fie mai mari decât în Spania sau Italia”

Radu Fusea consideră că la ora actuală suntem la un nivel foarte jos și că trendul de scădere nu s-a oprit, din cauza mai multor factori, cum ar fi cel în care nu reușim să fim competitivi pe plan internațional. Așa cum subliniază, tarifele din România au început să fie mai mari decât în țări precum Spania, Italia, Grecia sau Portugalia.

„Avem o inflație record. Din feedback-ul primit de la gazde, costurile de administrare a business-urilor au explodat. Omorâm fix turismul care ne-ar fi oferit șansa să ne remarcăm internațional”, adaugă fondatorul Travlocals.

Mai mult, continuă el, genul ăsta de situații aduc frustrare și tensiune în relația gazdă-client: „multe business-uri sunt administrate cu dezinteres, clientului i se pare că plătește prea mult pentru ceea ce primește, gazdei i se pare că oferă deja prea mult în condițiile în care, la final de lună, nu rămâne cu nimic. E un cerc vicios.”

Antreprenorul susține că lipsa de implicare a autorităților a dus la astfel de consecințe, dar aduce în discuție și cum multe dintre pensiuni au un grad de ocupare ridicat, chiar și în această perioadă, fapt care face ca lucrurile să depindă mai mult de gazde decât de autorități.

„Raportul calitate-preț, respectul permanent față de client, indiferent de comportamentul lui, investițiile continue și educația sunt doar câteva lucruri care pot asigura succesul unei gazde, fără a depinde de implicarea autorităților. Din păcate, în multe dintre cazuri, focusul nu este pe satisfacția și recurența clientului, ci pe a încasa tariful maxim posibil, o strategie falimentară pe termen lung.”

„Modificările fiscale au dus la scăderea cifrei de afaceri și/sau a investițiilor din turismul rural”

Cetatea Rupea. FOTO: Adrian Vasilache / HotNews.ro

Încă din 2013, Michael Schmidt, președintele Fundației M & V Schmidt, organizează Săptămâna Haferland, un festival cultural și etnografic al comunității săsești, eveniment care-i aduce împreună pe sașii care trăiesc în România și pe cei care au emigrat și care revin periodic în țară, la locurile de origine.

„Festivalul, care are loc în fiecare an în zece localități din Haferland, așa cum numesc sașii zona dintre Brașov și Sighișoara, (Archita, Saschiz, Homorod, Rupea, Criț, Roadeș, Meșendorf, Cloașterf, Bunești și Viscri), le oferă vizitatorilor ocazia de a participa la concerte, baluri și spectacole cu muzică tradițională săsească, proiecții de film, conferințe cu public, expoziții, ateliere pentru copii și adulți, tururi ghidate, vizite la fermele și în gospodăriile localnicilor, degustări de produse bio și multe alte evenimente.

Prezența acestor vizitatori – printre care se află, la fiecare ediție, și personalități din Europa și România, de la membri ai unor mari case nobiliare la intelectuali, diplomați și înalți oficiali – este un factor important pentru dezvoltarea micilor afaceri din zonă”, explică el.

Fundația are o colaborare de lungă durată cu Casa Kraus din Criț, pensiune unde organizează o serie de evenimente, și lucrează îndeaproape și cu antreprenori locali care activează în domeniu.

Dezvoltarea turismului din Haferland, continuă el, a fost posibilă datorită investițiilor realizate de antreprenori locali, oameni pasionați sau localnici, care și-au riscat propriile economii pentru a pune pe picioare o mică pensiune sau a restaura o gospodărie tradițională.

„Din 2024, cadrul fiscal a suferit o serie de modificări, cum ar fi eliminarea facilităților fiscale pentru societățile comerciale din domeniul HoReCa sau majorarea TVA pentru produsele alimentare ecologice sau de înaltă valoare calitativă, precum unele produse tradiționale.

La fel, a fost majorată TVA și pentru panourile fotovoltaice, pompele de căldură și alte sisteme de încălzire de înaltă eficiență. Aceste modificări îi afectează direct pe micii antreprenori din zona noastră. Este posibil ca efectul să fie o scădere în ansamblu a cifrei de afaceri și/sau a investițiilor din turismul rural”, precizează Michael Schmidt.

Speranțe mari legate de aeroportul din Brașov

Președintele Fundației M & V Schmidt vorbește și despre cum mulți dintre micii antreprenori sunt provocați de asigurarea unui cash flow adecvat și accesul la finanțare pentru investiții. La nivel de autorități, consideră că investițiile în infrastructura de acces sunt esențiale pentru dezvoltarea acestui sector.

„Odată cu redeschiderea aeroportului Brașov sau finalizarea – într-un viitor, sperăm, cât mai apropiat – a autostrăzii Pitești–Sibiu, ne așteptăm ca turismul rural din zona cuprinsă între Brașov, Sibiu și Sighișoara, să crească susținut. De asemenea, este nevoie ca obiectivele turistice din aceste zone să beneficieze de investiții pentru a atrage vizitatori”, adaugă el.

În timp ce turiștii caută în zonă peisaje ale naturii, tradiții, monumente unice și arhitecturi autentice, mulți dintre antreprenorii care au pensiuni nu au capacitatea financiară de a investi în bugete de marketing. Schmidt precizează că mulți dintre proprietarii de pensiuni din zonă, fie le-au moștenit, fie le-au cumpărat și renovat din bugete proprii, cu materiale și forță de muncă locală.

„De obicei, acești antreprenori dețin o singură pensiune – afaceri de familie unde fiecare membru îndeplinește roluri multiple: ca administrator al firmei, manager al pensiunii, operator de rezervări, cameristă, tehnician, nu în puține situații chiar bucătar. Există și excepții, deși nu multe. Prin urmare, aceste pensiuni se promovează singure, pe platforme precum cele de rezervări sau cele de socializare.

Potențialul turismului rural din România este unul semnificativ, iar unul dintre factorii principali de creștere este așa-numita „economie colaborativă”.

De exemplu, portalul digital Airbnb listează doar pentru România peste 15.000 de proprietăți disponibile pentru închiriere. Din punct de vedere practic, modalitatea cea mai frecvent întâlnită în care se promovează pensiunile este listarea pe platforme ca Booking.com, Airbnb, Tripadvisor și altele de acest tip.

Ratingul oferit de clienți este, din acest punct de vedere, un instrument esențial cu ajutorul căruia aceste afaceri își fac promovare”, adaugă el.

Ce spun proprietarii de pensiuni rurale

Breb, Maramureș (imagine ilustrativă). FOTO: Alamy/ Profimedia

„Cererea a scăzut puțin, probabil din cauza inflației”

Proprietarii pensiunii Satul Bucovinean din Breaza, județul Suceava, spun că turismul rural s-a dezvoltat din ce în ce mai mult, iar în toate regiunile țării au apărut cazări tradiționale.

„Cererea a scăzut puțin, probabil din cauza inflației, dar și a creșterii de taxe și impozite. Aportul autorităților crește cu câte puțin, de la an la an, iar o inițiativă în acest sens sunt programele culturale cu privire la Bucovina”, adaugă ei.

Daniel Zdrob, proprietar al Pensiunii La Moară, din Fundu Moldovei, spune că, din perspectiva lui, turismul rural crește cu între 5 și 10% pe an:

„Singura excepție a fost anul 2020, an în care am avut cea mai mare creștere, de aproximativ 20%”. Zdrob zice că turiștii caută locuri de cazare autentice, dar nu se pot lipsi de confortul vieții moderne.

„În consecință, este nevoie de un hibrid între tradițional/autentic și confortul și igiena modernă”, subliniază Zdrob. În Bucovina, mărturisește proprietarul, turismul crește constant, chiar dacă nu poate vorbi despre un trend.

„Principala problemă este lipsa de asociere din domeniul acesta. În cazul de față, chiar de ar vrea autorităților le e foarte greu să finanțeze entități fără personalitate juridică, fără experiență și fără o opinie fermă cu privire la nevoile acestora”, concluzionează el.

„Turismul rural este în trend în România”

Proprietarii Săsăuș 24, pensiune poziționată în satul Săsăuș, din Podișul Hârtibaciului, județul Sibiu, susțin că au observat o creștere constantă a interesului turiștilor pentru experiențele autentice.

„Pandemia Covid-19 a accentuat interesul pentru zonele izolate. În triunghiul Sibiu-Făgăraş-Sighişoara se întinde Valea Hârtibaciului, regiune de păşuni, fâneţe şi păduri cu arbori seculari, recunoscută pentru biodiversitate, meşteşuguri tradiţionale și brunch-uri ce pun în valoare patrimoniul culinar”, adaugă ei, nu fără a sublinia că cererea pentru pensiunea lor a crescut sustenabil, de la an la an.

Referitor la aportul autorităților, antreprenorii de la Săsăuș 24 cred că o colaborare mai strânsă între acestea și operatorii de turism rural ar fi mai benefică.

„Măsurile de promovare și sprijinire a pensiunilor rurale pot include campanii de marketing, organizarea de evenimente culturale sau tradiționale în zonele rurale și crearea de programe de finanțare și dezvoltare a infrastructurii turistice”, încheie ei.

„Ar trebui ca legislația pentru turismul în mediul rural să fie una mai relaxată”

Proprietarii Breb 148, din Maramureș, spun că cererea e mai mare față de 2023, dar și față de pandemie. În ceea ce-i privește pe turiști, în viziunea lor, ei caută „liniște, pace, mâncare locală, tradiții și obiective turistice aproape.”

În schimb, proprietarii de la Casa Nițu, poziționată în apropiere de Întorsura Buzăului, spun că anul acesta se confruntă cu o cerere mai mică decât în 2023, dar „în ultimii ani, turismul rural a evoluat din punct de vedere al opțiunilor pe piața și din punctul de vedere a calității serviciilor oferite, iar rezultate pozitive au dus la o așa-zisă trendizare a acestuia”.

Paul Iacobaș de la destinația de ecoturism Pădurea Craiului mărturisește că în zonă a crescut numărul opțiunilor de cazare, dar nu și numărul spațiilor de luat masa.

„Deși interesul pentru cazări este crescut, durata medie a sejurului este net mai mică decât în alte zone, urbane sau stațiuni turistice.”

Iacobaș crede că turismul rural este în trend în România, dar creșterea este una la un nivel redus.

„Autoritățile nu fac mai nimic pe partea de promovare, nici cele centrale și nici cele regionale sau locale. Însă, înainte de promovare, ar trebui ca legislația pentru turismul în mediul rural să fie una mai relaxată, cu mai puține condiții și cu un sprijin adecvat la nivel de politici publice, finanțare și fiscalitate mai redusă”, încheie antreprenorul.

„Oamenii care-și planifică vacanța aleg prima oară străinătatea și apoi țara lor”

Aeroport. FOTO: Freepick

Istvan Szabo, manager Afaceri Verzi în cadrul Fundației Conservation Carpathia și antreprenor la ferma de biodiversitate COBOR, din satul Cobor, județul Brașov, vorbește despre importanța unei oferte diversificate pentru turiști, motiv pentru care business-ul său oferă de la tururi ghidate, la observarea păsărilor sălbatice sau participarea la activitățile agricole sezoniere.

Aici oamenii pot face plimbări în natură sau cu biciclete sau pot admira ferma de cai, unde animalele se bucură de libertate, cât și obiective istorice și turistice cu povești interesante.

„În pandemie a fost o explozie de oameni care au redescoperit România, dar începând de anul trecut, am revenit la ceea ce era înainte de pandemie. Oamenii care-și planifică vacanța aleg prima oară străinătatea și apoi țara lor”, spune Szabo, nu fără a sublinia cum, în același timp, a crescut numărul turiștilor care vor să facă turism activ și vor să aibă parte de experiențe.

„Este inflație de locații faine cu arhitectură și design moderne”

„Dacă în urmă cu câțiva ani aveai o locație faină, cu arhitectură și design moderne, acum, la o simplă căutare, vei observa că este plin de astfel de locuri. Este un pic de inflație pe partea asta, iar ce va arăta sustenabilitatea afacerilor de genul va fi capacitatea proprietarilor de a oferi experiențe”, adaugă el.

Oamenii vor să aibă acces la gastronomie și rețete locale, dar și posibilitatea de a-și petrece un concediu cu activități în aer liber și posibilitatea unor ghizi locali care să le prezinte locurile pe care le vizitează.

La nivel de trend, antreprenorul spune că dezvoltarea aeroportului din Brașov „va deschide cutia Pandorei pentru turismul rural de masă”, în următorii ani, așa că business-urile cu o capacitate de cazare de peste 20 de persoane ar fi bine să poată genera venituri constante, să plătească salarii competitive și să investească anual în tot felul de activități, cum ar fi biciclete noi, o căruță nouă sau un cuptor mai performant de bucătărie.

În sensul ăsta, subliniază Istvan, se formează o pătură de turiști români care aleg în mod conștient a doua opțiune de vacanță în țară. Plus de asta, antreprenorul vorbește și despre noua generație care este atentă la cât de sustenabil este un business, cât de prietenos este cu mediul sau cum sunt animalele îngrijite.

„Ideea este că dezvoltarea infrastructurii în locații frumoase, în sate care nu erau cunoscute, cu servicii potrivite și promovare constantă, va atrage un număr consistent de oameni, din diferite medii”, adaugă el.