Ce investigații și analize pot depista cauza sângerărilor în afara menstruației. De ce ecografia este atât de importantă

O sângerare apărută între două menstruații poate avea explicații diferite și nu indică automat o problemă medicală. Uneori, câteva picături de sânge pot apărea în anumite momente ale ciclului menstrual, fără să fie un motiv de îngrijorare. Alteori însă, sângerarea poate fi legată de o problemă ginecologică care necesită evaluare medicală. Cum facem diferența și ce anume ar trebui să atragă atenția? Dr. Vlad Tudorache, medic specialist obstetrică-ginecologie în cadrul Spitalului MedLife Brașov, explică ce pot însemna sângerările dintre menstruații, când pot fi considerate în limitele normalului și în ce situații este recomandat un consult ginecologic.

Sângerarea dintre menstruații se referă la orice sângerare vaginală care apare în afara perioadei menstruale obișnuite, indiferent dacă este vorba despre câteva picături de sânge, o pată maronie sau o sângerare mai abundentă. Din punct de vedere medical, acest fenomen este denumit sângerare intermenstruală. „Practic, vorbim despre orice episod de sângerare apărut între două cicluri consecutive “, precizează dr. Vlad Tudorache. Acest tip de sângerare poate apărea la femei de orice vârstă, de la adolescență până în perioada perimenopauzei. 

Deși o sângerare apărută între menstruații poate părea alarmantă la prima vedere, ea nu este întotdeauna un motiv de îngrijorare. De multe ori, poate fi vorba doar despre reacții normale ale organismului la schimbările hormonale din diferite etape ale lunii. Dr. Vlad Tudorache detaliază principalele situații în care o astfel de sângerare se încadrează în limitele normalului.

Spotting-ul din perioada ovulației

La jumătatea intervalului dintre două menstruații, chiar în perioada ovulației, unele femei observă o mică sângerare, fenomen cunoscut sub numele de „spotting ovulator“. Apare, de regulă, în jurul celei de-a paisprezecea zi a unui ciclu menstrual cu durată standard de 28 de zile și este declanșată de scăderea bruscă a nivelului de estrogen, chiar înainte de eliberarea ovulului. Practic, este vorba despre câteva picături de sânge, de culoare roz sau maronie, care dispar de la sine în una-două zile, fără să necesite vreun tratament.

„Practic, există aceste cazuri de spotting, definite ca niște sângerări vaginale ușoare, sub formă de câteva picături, deci nu abundente, ci în cantități foarte mici de sânge. De obicei, pacientele le descriu chiar așa, ca fiind niște firicele de sânge care apar în afara situațiilor obișnuite. Putem vorbi, astfel, despre un spotting izolat, care apare în jurul ovulației și care, în general, se atribuie scăderii tranzitorii de estrogen“, explică dr. Tudorache.

Medicul ginecolog mai punctează câteva repere care ajută femeile să recunoască ușor acest tip de spotting și să-l diferențieze de alte sângerări. 

„Spotting-ul ovulator apare la mijlocul ciclului, de obicei în zilele 12-16, și este, așa cum am menționat, în cantitate mică. De multe ori este însoțit și de durerea ovulatorie – sunt foarte multe femei care simt când ovulează și știu să spună «acum ovulez». Această durere poate fi asociată cu spotting-ul și poate fi recurentă, adică femeia știe când ovulează, simte acest lucru și apar cele două-trei picături de sânge“, completează dr. Tudorache.

Spotting-ul de la începutul tratamentului anticoncepțional

O altă situație frecventă apare atunci când o femeie începe un tratament contraceptiv hormonal. În primele luni de la inițierea tratamentului, sunt destul de comune sângerările ușoare, neregulate, apărute în afara menstruației.

„Practic, este vorba despre o perioadă de adaptare. Din momentul în care se începe terapia cu anticoncepționale, organismul se confruntă cu un nou profil hormonal, mai ales la nivelul progesteronului. Până când corpul se reechilibrează, pot apărea aceste sângerări, însă nu sunt un motiv de îngrijorare“, explică medicul ginecolog.

Fenomenul este confirmat și de literatura de specialitate. Potrivit unui studiu publicat în 2024 în jurnalul științific CPT: Pharmacometrics & Systems Pharmacology, care a analizat date din 25 de studii clinice, acest tip de sângerare – numită și „sângerare de adaptare“, pentru că apare cât timp organismul se obișnuiește cu noul tratament – este mai frecventă chiar la începutul tratamentului contraceptiv, dar tinde să se reducă treptat, revenind la normal în aproximativ trei luni de la inițiere.

Spotting-ul din perioada instalării ciclului menstrual

La fetele aflate la începutul vieții menstruale, spotting-ul și sângerările neregulate pot apărea în perioada în care se instalează menstruația.

„Acest tip de spotting apare, de obicei, pentru că axa hormonală care coordonează ciclul – hipotalamus, hipofiză, ovare – este încă imatură. Practic, avem fluctuații estrogenice, dar fără susținerea progesteronului, ceea ce creează instabilitate“, explică medicul ginecolog. Pe scurt, mecanismul care reglează menstruația nu funcționează încă după un tipar stabil, iar aceste variații hormonale pot duce la sângerări neregulate. 

O metaanaliză, publicată în 2018 în Journal of Pediatric and Adolescent Gynecology, arată că neregularitatea ciclurilor este frecventă în primii ani de la apariția primei menstruații, pe măsură ce mecanismele hormonale care coordonează ovulația se maturizează.

Există totuși și aici repere care ar trebui să atragă atenția. „Aceste episoade pot reprezenta un semnal de alarmă dacă vorbim despre un spotting persistent, care durează 3-6 luni fără nicio tendință de normalizare, sau dacă se asociază cu dureri pelvine, situație în care pot exista și posibile anomalii uterine. De asemenea, o sângerare prelungită poate ridica suspiciunea unei probleme de coagulare a sângelui“, atrage atenția medicul.

Prin urmare, neregularitatea este de așteptat în primii ani după prima menstruație, dar aceasta ar trebui să se reducă pe măsură ce ciclul se maturizează. O sângerare care persistă, devine mai frecventă sau se asociază cu alte simptome nu ar trebui pusă automat pe seama vârstei și ar trebui evaluată.

Când sângerarea dintre menstruații trebuie investigată

Dacă spotting-ul apare de fiecare dată în jurul ovulației și rămâne redus cantitativ, poate fi considerat în limitele normalului. Dacă însă sângerarea începe să apară și în alte momente ale ciclului, devine mai abundentă, durează mai multe zile sau se repetă mai frecvent, este recomandat un consult ginecologic.

„Când vorbim despre o sângerare intermenstruală care apare recurent, pe durata a mai mult de trei cicluri consecutive, aceasta este deja o situație care ar trebui să ne îngrijoreze și să fie investigată“, atenționează dr. Tudorache.

De ce mai poate apărea o sângerare între menstruații?

Printre cele mai frecvente explicații se numără tulburările de ovulație și dezechilibrele hormonale, dar și modificări structurale precum polipii sau fibroamele uterine. Infecțiile și inflamația colului uterin pot provoca, la rândul lor, sângerări, mai ales atunci când acestea apar după contactul sexual. Multe dintre aceste situații sunt benigne și pot fi tratate, însă cauza nu poate fi stabilită doar după aspectul sau cantitatea sângerării.

„Sunt foarte multe cauze benigne. Pot fi cauze funcționale, de exemplu, dezechilibre hormonale, cum se întâmplă în sindromul ovarelor polichistice. Mai sunt cauze precum polipii endometriali (n.r. – formațiuni mici care apar în mucoasa uterului) sau cervicali (n.r. – la nivelul colului uterin) și cervicitele (n.r. – inflamații ale colului uterin), care pot apărea în contextul unor infecții“, explică dr. Tudorache.

O analiză publicată în 2023 în revista științifică Seminars in Ultrasound, CT and MRI arată că, în cazul sângerărilor intermenstruale, printre cauzele întâlnite se numără disfuncția ovulatorie, inclusiv cea asociată sindromului ovarelor polichistice, precum și polipii endometriali.

Pentru a afla de unde provine sângerarea, medicul pornește de la simptome și de la examenul ginecologic până la ecografie. Polipii sau fibroamele pot fi identificate astfel, în timp ce suspiciunea unei cauze hormonale sau infecțioase poate necesita investigații suplimentare, în funcție de ceea ce constată medicul.

„În primul rând, discutăm despre ce este vorba, care este frecvența simptomatologiei și dacă se mai asociază și cu altceva. Urmează consultul ginecologic și ecografia, care sunt foarte importante“, spune medicul.

Sângerarea la contact sexual nu ar trebui neglijată

Sângerarea care apare după contactul sexual trebuie privită în funcție de context. Un episod izolat nu este neapărat un motiv de îngrijorare, însă atunci când se repetă, este recomandată o evaluare ginecologică.

„Sângerarea care apare recurent după contactul sexual trebuie investigată“, atenționează dr. Tudorache.

Potrivit medicului, una dintre posibilele explicații este o problemă la nivelul colului uterin: „În primul rând, putem avea patologie de col uterin benignă, de exemplu o cervicită, adică o inflamație a colului, sau un ectropion cervical (n.r. – o modificare benignă la nivelul colului uterin), dar bineînțeles că există și patologie malignă care se poate manifesta prin astfel de sângerări postcoitale.“

În funcție de ceea ce constată la consult, ginecologul poate recomanda investigații suplimentare pentru evaluarea colului uterin, inclusiv testul Babeș-Papanicolau, genotipare HPV și, atunci când este indicat, colposcopia. O sângerare care se repetă după contactul sexual nu ar trebui pusă automat pe seama unei simple iritații, ci trebuie verificată.

Sângerarea după menopauză trebuie întotdeauna investigată

După menopauză, când menstruațiile s-au oprit, nu ar trebui să mai apară sângerări vaginale. De aceea, orice episod de sângerare care apare în această perioadă, chiar dacă este redus cantitativ și se întâmplă o singură dată, trebuie evaluat de medicul ginecolog pentru a-i stabili cauza. 

„Orice fel de sângerare la femeia aflată la menopauză nu trebuie catalogată ca fiind normală. Chiar dacă sunt două firicele sau o singură picătură, orice astfel de episod trebuie investigat“, subliniază dr. Tudorache.

Sângerarea postmenopauză poate avea explicații diferite, de la modificări benigne ale mucoasei uterine până la afecțiuni care necesită tratament. Un aspect important este evaluarea endometrului, țesutul care căptușește interiorul uterului.

După menopauză, scăderea nivelului de estrogen face ca endometrul să devină foarte subțire – fenomen numit atrofie endometrială. Mucoasa devine astfel mai subțire și mai fragilă, iar aceste modificări pot favoriza apariția sângerărilor vaginale. 

La polul opus, endometrul se poate îngroșa excesiv. Îngroșarea poartă numele de hiperplazie endometrială și apare atunci când estrogenul stimulează în continuare creșterea mucoasei uterine, fără ca progesteronul să fie suficient pentru a echilibra acest efect, iar celulele endometriale ajung să se înmulțească excesiv.

În unele cazuri însă, celulele nu doar că sunt mai numeroase, ci prezintă și modificări anormale de structură, numite atipii. Aceste forme sunt considerate leziuni precanceroase, deoarece au un risc mai mare de a evolua către cancer endometrial.

Tot în această zonă pot apărea polipii endometriali – formațiuni care se dezvoltă din mucoasa uterină și care pot provoca sângerare. De cele mai multe ori sunt benigni, însă riscul ca un polip să prezinte modificări precanceroase sau canceroase este mai important după menopauză.

O analiză publicată în 2019 în European Journal of Obstetrics & Gynecology and Reproductive Biology, care a reunit date din 51 de studii și peste 35.000 de femei, a estimat acest risc la aproximativ 2,7%. Riscul a fost însă mai mare la femeile aflate la menopauză și la cele care prezentau sângerări, motiv pentru care un polip descoperit în acest context trebuie evaluat medical.

Pentru a stabili de unde provine sângerarea, evaluarea începe cu istoricul medical și examenul ginecologic și este completată, de regulă, de o ecografie transvaginală. În funcție de simptome și de ceea ce observă medicul la consult și la ecografie, pot fi necesare și alte investigații.

„Facem anamneza, stabilim dacă este la menopauză, când a fost ultima menstruație, ce tratamente urmează. Apoi se face examenul ginecologic și, bineînțeles, ecografia. În funcție de simptomatologie și de ceea ce vedem ecografic și clinic, cerem și alte investigații suplimentare“, explică medicul.

Important este că intensitatea sângerării nu spune, singură, cât de importantă este cauza ei. Chiar și o sângerare redusă, apărută o singură dată după menopauză, merită evaluată, pentru că doar consultul și investigațiile pot arăta dacă este vorba despre o modificare benignă sau despre una care necesită tratament.

Cum pot influența stresul, greutatea și tiroida sângerările?

Nu toate modificările ciclului menstrual pornesc de la nivelul uterului. Uneori, sângerările neregulate apar atunci când mecanismele hormonale care coordonează ovulația sunt perturbate. Stresul prelungit, schimbările importante de greutate sau anumite probleme ale tiroidei pot influența acest mecanism și pot modifica regularitatea ciclului menstrual.

Stresul poate perturba ovulația

Perioarele de stres intens sau prelungit pot influența mecanismele hormonale care coordonează ovulația. Atunci când ovulația nu mai apare regulat, ciclul menstrual se poate decala, iar sângerările pot apărea în momente neobișnuite sau pot avea o intensitate diferită.

Nu este vorba despre faptul că orice perioadă stresantă provoacă automat sângerări între menstruații, ci despre situațiile în care stresul este suficient de important pentru a perturba funcționarea normală a ciclului.

Schimbările importante de greutate pot deregla ciclul

Atât creșterea, cât și scăderea semnificativă în greutate pot influența ovulația și regularitatea menstruațiilor. Țesutul adipos participă la metabolismul hormonilor sexuali, astfel că modificările importante ale greutății pot schimba echilibrul hormonal și, implicit, modul în care apare menstruația.

Medicul atrage atenția în special asupra obezității, care poate influența și endometrul prin efectul estrogenic al țesutului adipos. „În obezitate sunt mai multe celule adipoase. Și atunci testosteronul se transformă în estrogen mult mai mult. Asta va determina o creștere a nivelului de estrogen și a endometrului, iar ulterior poate duce la sângerări. Deci obezitatea este un factor de risc foarte mare“, explică dr. Tudorache.

În cazul femeilor aflate la vârstă fertilă, modificările hormonale care afectează ovulația pot avea, la rândul lor, un rol în apariția sângerărilor neregulate. Printre cauzele care trebuie luate în calcul se numără și sindromul ovarelor polichistice (PCOS), o afecțiune asociată frecvent cu ovulații neregulate.

Și tiroida poate influența sângerările

Hormonii tiroidieni au un rol important în funcționarea sistemului reproducător. Atunci când tiroida nu funcționează normal, în special în cazul hipotiroidismului, ovulația poate fi perturbată, iar menstruațiile pot deveni neregulate. Unele femei pot avea sângerări mai abundente sau în afara perioadei obișnuite.

De aceea, atunci când o femeie observă că menstruațiile s-au schimbat fără o explicație evidentă, evaluarea nu se oprește întotdeauna la organele reproductive. În funcție de simptome și de istoricul pacientei, medicul poate lua în calcul și cauze hormonale sau metabolice și poate recomanda investigații suplimentare, inclusiv verificarea funcției tiroidei.

„Un episod de spotting nu înseamnă întotdeauna ceva rău, dar sângerarea recurentă trebuie investigată“

La final, mesajul medicului este unul simplu: o sângerare care se repetă nu trebuie ignorată, dar nici privită cu teamă. „Eu cred că un episod de spotting nu înseamnă neapărat ceva rău, dar, sincer, sângerarea recurentă trebuie să fie investigată. Femeia nu trebuie să vină cu frică la medicul ginecolog, ci cu încredere și cu cât se poate de multă liniște, pentru că medicul își va da toată silința să fie alături de ea, indiferent de probleme. Și mai bine prevenim decât să tratăm“, spune dr. Vlad Tudorache.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.

La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.

Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.

Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe https://www.medlife.ro/.

Articol susținut de MedLife