Ce înseamnă, de fapt, suspendarea PUZ-urilor coordonatoare de sector?
I. Care este contextul?
Planul Urbanistic General al Municipiului București a fost aprobat în anul 2000, prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 269 din 21 decembrie 2000, pentru 10 ani, a expirat pe 21 decembrie 2010 și a fost prelungit cu câte un an, în 2010 și 2011, apoi cu 3 ani în 2012. În decembrie 2015, Consiliul General al Municipiului București a prelungit perioada de valabilitate a PUG cu încă 3 ani – până pe 30 decembrie 2018, iar în 2018, acesta a fost prelungit până la intrarea în vigoare a noului PUG.
În anul 2013, Primăria Capitalei a semnat cu Universitatea de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu un contract pentru elaborarea unui nou plan urbanistic general al Municipiului București, care trebuia să fie finalizat în anul 2016, dar care nu este finalizat nici până în ziua de azi.
În paralel, din cauza acestor întârzieri, primăriile de sector au inițiat și au fost aprobate (cu excepția Sectorului 1) de către Consiliul General al Municipiului București planuri urbanistice zonale coordonatoare de sector în perioada 2018 (pentru Sectorul 4, prin HCGMB nr. 443/2018) – 2019 (pentru Sectorul 3, prin HCGMB nr. 49/2019) – 2020 (pentru Sectorul 2, prin HCGMB nr. 399/2020, 5 și 6).
II. În ce constă suspendarea?
Prin HCGMB nr. 65 – 69 din 26 februarie 2021, au fost suspendate HCGMB de aprobare a PUZ- urilor coordonatoare de sector pentru Sectoarele 2 – 6 pentru o perioadă de 12 luni. Anterior HCGMB nr. 65-69/2021, PUZ-ul coordonator al Sectorului 3 fusese deja suspendat în instanță de către Curtea de Apel București.
În timp ce posibilitatea de suspendare a actelor administrative de către instanța de judecată este prevăzută de lege, facultatea de suspendare a actelor administrative de către emitentul actului nu este reglementată, ceea ce ridică unele semne de întrebare cu privire la legalitatea HCGMB de suspendare.
În orice caz, până când o instanță de judecată va avea ocazia să se pronunțe asupra legalității HCGMB de suspendare, efectul imediat va fi acela că pentru moment, PUZ-urile coordonatoare ale sectoarelor 2, 3, 4, 5 și 6 vor fi suspendate.
III. Ce înseamnă suspendarea pentru construcțiile în curs?
Din fericire pentru circuitul civil, în virtutea principiului neretroactivității legii, conform HCGMB de suspendare, suspendarea nu se aplică certificatelor de urbanism pentru autorizare emise anterior adoptării HCGMB și autorizațiilor de construire sau de desființare aflate în curs de emitere pentru care au fost deja emise certificate de urbanism.
Din nefericire, situația cererilor pentru emiterea certificatelor de urbanism pentru autorizare depuse anterior momentului intrării în vigoare a HCGMB de suspendare nu este tranșată în mod explicit, mențiunea din hotărâre fiind doar că acestea se vor soluționa conform legislației specifice în vigoare.
Având în vedere însă că certificatul de urbanism cuprinde conform Legii nr. 350/2001, printre altele, extrasul din regulamentul local de urbanism aferent planului urbanistic în vigoare la data emiterii și extras din regulamentul local aferent documentației de urbanism aprobate în vigoare, rezultă că, în cazul în care încă nu a fost emis certificatul de urbanism anterior HCGMB de suspendare, suspendarea se aplică. În consecință, nu vor fi avute în vedere PUZ-urile coordonatoare de sector.
IV. Ce înseamnă suspendarea pentru cereri noi de construire?
În măsura în care vor mai exista cereri noi de emitere a certificatelor de urbanism pentru autorizare în perioada de suspendare a PUZ-urilor coordonatoare de sector, conform HCGMB de suspendare, acestea vor fi emise cu respectarea prevederilor documentațiilor de urbanism anterioare PUZ-urilor coordonatoare.
În majoritatea cazurilor, aceasta va însemna aplicarea PUG-ului din 2000.
V. Ce înseamnă suspendarea pentru soarta spațiilor verzi?
Principalul argument adus pentru suspendarea PUZ-urilor coordonatoare ale Sectoarelor 2, 3, 4, 5 și 6 din Capitală a fost acela că prin acestea urmau să dispară sute de hectare de spațiu verde.
Problema spațiilor verzi din București este într-adevăr una dificilă, fiind reglementată neunitar de-a lungul timpului și negăsindu-și încă o soluționare echitabilă atât pentru interesul public, cât și pentru cel privat, al proprietarilor de terenuri.
Astfel, la data întocmirii PUG din 2000, mai multe terenuri proprietate privată au fost incluse în zona spațiilor verzi, dar proprietarii acestora puteau să obțină schimbarea încadrării urbanistice prin aprobarea unui PUZ, conform Legii nr. 137/1995.
Ulterior, prin OUG nr. 195/2005, a fost interzisă schimbarea destinației terenurilor amenajate ca spații verzi, iar în 2007, prin OUG 114/2007, s-a instituit o interdicție cvasi-absolută de construire în zona spațiilor verzi.
Tot în anul 2007, prin Legea nr. 24/2007, a fost reglementată interdicția de includere a terenurilor proprietate privată cu destinația curți-construcții în categoria spațiilor verzi. Astfel, singura soluție legală de menținere a acestor terenuri în unitatea teritorială de referință a spațiilor verzi este exproprierea pentru utilitate publică cu o justă și prealabilă despăgubire, conform Constituției și Legii nr. 255/2010, acolo unde se justifică utilitatea publică, desigur.
Între momentul elaborării PUG (anul 2000) și momentul interzicerii schimbării destinației spațiilor verzi (anul 2005), respectiv momentul interzicerii încadrării terenurilor proprietate privată cu destinația curți-construcții în categoria spațiilor verzi (anul 2007), multe terenuri – spațiu verde conform PUG, au fost restituite foștilor proprietari în temeiul legilor restituirii (Legea nr. 10/2001 și altele).
În plus, printr-o serie de hotărâri judecătorești de anulare parțială a PUG, unele terenuri încadrate inițial ca spații verzi au fost reîncadrate în alte unități teritoriale de referință.
Astăzi suntem în situația în care și mai multe terenuri încadrate ca spații verzi în anul 2000 (unele din eroare, altele în mod corect, după caz) se află în proprietatea privată a persoanelor fizice sau juridice și au destinația de curți-construcții.
Așa fiind, orice acte noi de urbanism (fie ele PUZ-uri coordonatoare de sector sau noul PUG), vor trebui să țină seama de lege și să excludă terenurile proprietate privată din unitatea teritorială de referință a spațiilor verzi.
VI. Ce urmează?
Conform HCGMB de suspendare, pe perioada suspendării, Primarul Capitalei și direcțiile din cadrul aparatului de specialitate vor analiza neconcordanțele cu legislația aplicabilă în domeniul urbanismului (în termen de 90 de zile), după care vor organiza dezbateri publice în vederea identificării soluțiilor optime de reglementare urbanistică.
Cu alte cuvinte, urmează modificarea PUZ-urilor coordonatoare de sector.
În orice caz, suspendarea PUZ-urilor nu rezolvă problema spațiilor verzi, ci doar amână soluționarea unei situații dificile care tot va trebui să-și găsească rezolvarea legală la un moment dat, fie prin expropriere cu o justă și prealabilă despăgubire, fie prin excluderea terenurilor proprietate privată din categoria spațiilor verzi.
Un articol semnat de Laura Elena MIHALACHE, Senior Partner (lmihalache@stoica- asociatii.ro) și Marius CHELARU, Managing Associate (mchelaru@stoica-asociatii.ro), STOICA & Asociații.