Ce pot ascunde sângerările nazale repetate la copii. Medic: „Nu stau cu mâna în nas degeaba”

Nas înfundat, secreții nazale, ochi iritați sau episoade repetate de sângerări nazale sunt simptome pe care mulți părinți le pun pe seama unei răceli obișnuite. În această perioadă, însă, alergiile respiratorii și virozele apar în paralel și pot arăta aproape identic. Dr. Denisa Secașiu, medic primar ORL în cadrul Spitalului MedLife Humanitas, atrage atenția că unele simptome care par să indice o problemă locală, precum epistaxisul – sângerarea nazală – pot fi primul indiciu că un copil are, de fapt, o alergie respiratorie.

Sângerările nazale pot fi primul semn al unei alergii

Mulți părinți se sperie atunci când copilul are episoade repetate de sângerare nazală. De multe ori, explicația pare să fie simplă: copilul își duce frecvent mâna la nas, se scarpină, își irită mucoasa și apar mici leziuni care sângerează. În realitate, spune dr. Denisa Secașiu, acest comportament poate avea o cauză mai complexă. 

„Nu stau cu mâna în nas degeaba, ci pentru că îi mănâncă nasul“, explică dr. Denisa Secașiu. Mâncărimea nazală este unul dintre semnele importante ale alergiei respiratorii, mai ales atunci când este însoțită de nas înfundat, secreții apoase și mâncărimi oculare. În cazul copiilor, sângerarea nazală poate fi uneori chiar primul motiv pentru care ajung la consult. „Vin pentru epistaxis și, la consult, constatăm că, de fapt, copilul are o alergie“, spune medicul. Mecanismul nu este unul direct: alergia modifică secrețiile nazale, irită mucoasa și favorizează apariția crustelor. Copilul simte mâncărime, își atinge sau își scarpină nasul, iar acest lucru poate declanșa sângerarea.

Apoi se creează un cerc vicios: „Copiii colonizează nasul cu microbi de pe mâini, se formează crustele și de acolo apar sângerările repetate“, explică medicul primar ORL.

În această perioadă, alergiile respiratorii se fac simțite frecvent, iar factorii declanșatori sunt multipli. Polenul de graminee, plantele de sezon, praful, dar și poluarea pot întreține simptomele. Vântul are și el un rol important, pentru că transportă alergenii pe distanțe mari, inclusiv din zone mai calde ale țării. „La Cluj, de exemplu, chiar și când pomii poate încă nu sunt înfloriți, pacienții au deja manifestări de la final de februarie, început de martie, pentru că vântul vehiculează acești alergeni din alte zone“, spune dr. Secașiu.

Alergie sau viroză? Cum se poate face diferența

Alergiile respiratorii și virozele se pot manifesta foarte asemănător, mai ales la început. În ambele situații, copilul sau adultul poate avea nas înfundat, secreții nazale, disconfort la nivelul ochilor sau dureri în zona feței. Totuși, există câteva indicii care pot fi utile medicilor în stabilirea diagnosticului.

În alergie, predomină mâncărimea nazală și oculară, strănutul, obstrucția nazală și secrețiile apoase, translucide. În viroze, pot apărea mai frecvent febră, stare generală proastă, dureri musculare sau secreții care își schimbă aspectul pe parcursul bolii. 

Diferențierea nu este însă întotdeauna simplă. „Uneori, alergiile se pot complica cu sinuzite și atunci mimează foarte bine o răceală“, explică dr. Denisa Secașiu. De aceea, pacienții ajung adesea mai întâi la medicul ORL, iar ulterior sunt trimiși către alergolog pentru testare și stabilirea tratamentului potrivit. „Îi trimitem către alergolog, atât pe copii, cât și pe adulți, pentru testări și pentru dirijarea tratamentului“, spune medicul ORL.

Virozele nu mai respectă mereu sezonul clasic

Deosebirea poate fi cu atât mai dificilă cu cât sezonul virozelor respiratorii se întinde mult peste perioada clasică – sezonul rece. Medicii observă că infecțiile continuă să apară și primăvara. Oscilațiile de temperatură, vântul, poluarea și aglomerația pot favoriza transmiterea virusurilor. Dr. Denisa Secașiu spune că, în ultimii ani, tiparele sezoniere sunt mai puțin clare decât înainte. Dacă în trecut medicii se așteptau ca anumite infecții să apară preponderent într-o anumită perioadă a anului, acum mai multe virusuri circulă simultan.

„Erau anumite pattern-uri prestabilite, știam că într-o perioadă vine o anumită viroză, vine un streptococ. Acum le avem pe toate la un loc și tot timpul“, spune medicul. În această perioadă, medicii văd în continuare adenovirusuri, care pot da simptome în zona nasului, gâtului, ochilor și urechilor. Copiii pot avea conjunctivită, dureri de urechi, secreții nazale și simptome respiratorii care se suprapun peste manifestările alergice.

În plus, medicul amintește că virusul sincițial respirator, asociat mai ales cu sezonul rece, a avut în acest an o circulație prelungită. „De obicei, iarna îl vedeam mai mult, acum am avut cazuri și în primăvară“, spune dr. Secașiu.

Semnele care pot indica o sinuzită cronică

Virozele și alergiile sezoniere pot scoate la iveală sau pot agrava o problemă deja existentă la nivelul sinusurilor. O rinită alergică netratată, o viroză prelungită sau expunerea la factori iritanți pot întreține inflamația locală, iar în cazul celor care au deja o sinuzită cronică, simptomele pot deveni mai evidente.

Sinuzita cronică poate trece neobservată mult timp, pentru că simptomele nu sunt întotdeauna zgomotoase. Unii pacienți au secreții care se scurg în spatele nasului, senzație persistentă de nas înfundat, dureri periodice de cap sau presiune în zona feței, dar le consideră probleme trecătoare, le tratează cu medicamente simptomatice și, de multe ori, nu ajung la medic pentru diagnostic. „Adeseori, secrețiile care se scurg în spatele nasului pot fi un simptom al sinuzitei cronice“, subliniază medicul.

Durerea poate apărea în zona frunții, în zona cefei sau în regiunea sinusurilor. Uneori, cauza este legată de probleme dentare ale arcadei superioare, care pot întreține inflamația sinusului maxilar. „Focarele dentare de pe arcada superioară pot merge în tandem cu inflamația sinusului maxilar“, spune dr. Secașiu. În aceste situații, sinuzita este descoperită uneori întâmplător, când pacientul ajunge la stomatolog și face un CT. Tratamentul trebuie coordonat între medicul ORL și stomatolog, pentru că problema sinusală și cea dentară se pot întreține reciproc.

Otitele, frecvente după vacanță

Apropierea vacanțelor deschide discuția despre prevenția unor probleme frecvente din sfera ORL, care pot fi favorizate de timpul petrecut în apă – la piscină sau în mare – și expunerea la aer condiționat. 

Expunerea prelungită la apă, mai ales la piscină, poate fi o cauză a otitei externe. „Este o infecție de piele, dar localizată în urechea externă. Este foarte dureroasă, chiar și la atingere“, explică medicul. Senzația de auz înfundat apare pentru că pielea din conductul auditiv se inflamează și blochează trecerea sunetului. 

Tratamentul presupune curățarea secrețiilor și aplicarea tratamentului local, iar în majoritatea cazurilor simptomele se ameliorează în aproximativ o săptămână.

A doua problemă frecventă în sezonul vacanțelor este sinuzita acută, care poate fi declanșată de expunerea directă și prelungită la aer condiționat. Se întâmplă în avion, în mașină, la birou sau acasă, atunci când aerul rece bate direct spre față sau frunte. „Dacă stăm mult timp cu aerul condiționat orientat direct spre față, putem ajunge la sinuzită acută, care e dureroasă, cu presiune, secreții și înfundarea nasului“, spune dr. Secașiu.

Persoanele cu rinită alergică sau alergii respiratorii sunt mai predispuse, dar medicul subliniază că sinuzita poate apărea și la persoane fără probleme cunoscute anterior. „Oricine poate face sinuzită acută dacă se expune la aer condiționat brutal și timp mai îndelungat“, atrage atenția medicul.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.

La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.

Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.

Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe https://www.medlife.ro/.

Articol susținut de MedLife