Ce se poate întâmpla dacă nu mai mâncăm deloc zahăr? Rezultatul neașteptat al unui studiu

Eliminarea completă a zaharozei, adică a zahărului obișnuit de masă, dintr-o dietă săracă în grăsimi ar putea avea efecte metabolice neașteptate, potrivit unui studiu realizat pe șoareci și prezentat la ENDO 2026, congresul anual al Societății de Endocrinologie, desfășurat la Chicago, SUA.

Cercetătorii de la Dasman Diabetes Institute din Kuwait City au comparat, în cadrul unei cercetări pe șoareci de laborator, două diete sărace în grăsimi. Una conținea o cantitate obișnuită de zaharoză, iar cealaltă nu conținea deloc zahăr. Animalele care nu au primit deloc zaharoză au dezvoltat rezistență la insulină, inflamație intestinală și hepatică, semne de ficat gras și dificultăți în reglarea glicemiei.

Rezultatele nu schimbă recomandările privind reducerea excesului de zahăr, dar atrag atenția asupra dietelor foarte restrictive. Autorii au vrut să vadă ce se întâmplă când zahărul dispare dintr-un regim altfel sărac în grăsimi, așa cum e cazul dietelor drastice care elimină complet anumite grupe alimentare.

„Eliminarea totală a zaharozei dintr-o dietă săracă în grăsimi poate perturba în mod neașteptat sănătatea intestinală și poate favoriza inflamația și disfuncția metabolică, subliniind că o alimentație echilibrată este mai importantă decât eliminarea totală a zahărului“, a declarat Rasheed Ahmad, cercetător principal.

Ce a presupus experimentul

Echipa a împărțit 12 șoareci sănătoși, cu greutăți asemănătoare, în două grupuri. Primul grup a primit, timp de 16 săptămâni, o dietă săracă în grăsimi care conținea zahăr, iar celălalt – aceeași dietă, dar fără zaharoză. Aportul caloric a fost similar în ambele cazuri, astfel încât diferențele să poată fi puse pe seama compoziției hranei, nu a numărului de calorii sau a variațiilor de greutate.

Pe toată durata studiului, cercetătorii au monitorizat toleranța la glucoză, sensibilitatea la insulină, hormonii metabolici din sânge, compoziția florei intestinale și nivelul inflamației din colon și din ficat.

Modificări asociate cu un risc mai mare de diabet

La finalul celor 16 săptămâni, greutatea corporală și cea a ficatului au rămas asemănătoare în cazul ambelor grupuri. Cu toate acestea, șoarecii hrăniți fără zahăr au prezentat o toleranță scăzută la glucoză și o sensibilitate redusă la insulină, două modificări asociate cu un risc mai mare de diabet zaharat de tip 2. Cercetătorii au observat și niveluri mai mici ale insulinei pe nemâncate, alături de schimbări ale hormonilor care reglează metabolismul și pofta de mâncare.

„Rezultatele indică faptul că eliminarea completă a zaharozei dintr-o dietă săracă în grăsimi poate afecta negativ microbiota intestinală și sănătatea metabolică”, a precizat Rasheed Ahmad.

Bacteriile bune au scăzut, cele asociate inflamației au crescut

Una dintre cele mai importante modificări a fost cea de la nivelul microbiomului. În rândul șoarecilor care nu au consumat zahăr, cercetătorii au constatat scăderea nivelului mai multor bacterii benefice care ajută la menținerea sănătății intestinale și la scăderea inflamației, printre care Lactobacillus murinus. În paralel, au crescut bacteriile asociate stărilor inflamatorii, schimbare însoțită de semne de inflamație în colon. În grupul fără zahăr au apărut, în plus, semne de ficat gras și inflamație hepatică.

De ce au nevoie bacteriile din intestin de zahăr

Anumite familii de bacterii benefice se hrănesc cu zaharuri simple și cu glucide. În timpul fermentației, ele produc acizi grași cu lanț scurt, substanțe care hrănesc direct celulele ce căptușesc colonul și ajută la menținerea integrității peretelui intestinal. Aceiași compuși susțin absorbția nutrienților și stimulează eliberarea unor hormoni care reglează apetitul și răspunsul organismului la insulină.

Atunci când sunt eliminate complet aceste surse de hrană, celulele din peretele intestinal pot primi mai puțini compuși benefici produși prin fermentație, cum sunt acizii grași cu lanț scurt. În locul lăsat liber de bacteriile bune se instalează specii rezistente la stres, de cele mai multe ori, dăunătoare. Așa apare fenomenul de intestin permeabil, în care toxinele produse de bacterii trec prin peretele deteriorat, ajung în circulație și declanșează un răspuns inflamator al organismului.

Rezultatele trebuie interpretate cu prudență

Trebuie totuși precizat că studiul a fost realizat pe un număr mic de animale, doar 12, pe o perioadă relativ scurtă, de 16 săptămâni, iar rezultatele au fost prezentate la un congres. Șoarecii au sisteme digestive diferite de cele ale oamenilor, așa că nu se poate spune deocamdată dacă ar apărea aceleași efecte.

Important este și tipul de dietă testat. Cercetătorii au analizat eliminarea completă a zaharozei dintr-un regim sărac în grăsimi, nu dintr-o alimentație obișnuită, bogată în produse procesate, grăsimi și zahăr. Pentru persoanele care consumă frecvent dulciuri, băuturi îndulcite și alimente ultraprocesate, reducerea zahărului rămâne o măsură justificată. Autorii au precizat că rezultatele ar putea să nu se aplice celor care elimină zahărul din diete de tipul regimurilor ketogenice – foarte sărace în carbohidrați și bogate în grăsimi.

„Această cercetare ar putea influența viitoarele recomandări alimentare, punând accentul pe menținerea unui microbiom intestinal sănătos, în loc să se concentreze exclusiv pe restricția de zahăr. Pe termen lung, aceste rezultate ar putea contribui la îmbunătățirea strategiilor de prevenire și gestionare a tulburărilor metabolice, a bolii ficatului gras și a afecțiunilor inflamatorii cronice“, a adăugat autorul studiului.

Ce spun specialiștii în obezitate

Mir Ali, chirurg bariatric și director medical al MemorialCare Surgical Weight Loss Center, din SUA, spune că rezultatul este neașteptat, mai ales pentru că reducerea zahărului și a carbohidraților este folosită frecvent în strategiile de scădere în greutate.

„Am fost surprins să văd acest rezultat, deoarece reducerea aportului de carbohidrați și de zahăr stă la baza mai multor strategii reușite de slăbire“, a declarat medicul pentru publicația Medical News Today.

Specialistul avertizează însă că studiul nu ar trebui extins dincolo de datele pe care le oferă. În practica medicală, recomandă în continuare pacienților care vor să slăbească o alimentație bazată pe proteine și legume, cu mai puține glucide rafinate și zaharuri.

„În ansamblu, cred că beneficiile depășesc posibilele efecte negative”, a spus dr. Mir Ali, adăugând că există suficiente dovezi pentru această abordare în controlul greutății și al sănătății metabolice.

Nneoma Oparaji, medic specializat în medicina stilului de viață și a obezității, din Houston, SUA, a interpretat studiul ca pe un avertisment împotriva regulilor alimentare prea simplificate. Rezultatele nu arată că zahărul este benefic, ci că eliminarea completă a unui ingredient poate avea efecte diferite de cele anticipate, mai ales asupra microbiomului intestinal.

Potrivit medicului Nneoma Oparaji, modificările observate la nivelul florei intestinale sunt printre cele mai relevante rezultate. Bacteriile intestinale participă la reglarea metabolismului glucozei, a sensibilității la insulină și a inflamației, iar schimbarea lor poate influența felul în care organismul răspunde la o dietă.

Concluzia specialistei este că planul alimentar, calitatea alimentelor, aportul de fibre, cel de proteine, tipul de grăsimi și starea microbiomului trebuie analizate împreună atunci când este evaluat riscul metabolic.

Cât zahăr recomandă, de fapt, ghidurile

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă limitarea zaharurilor libere la sub 10% din aportul caloric zilnic, cu un prag preferabil sub 5%. Zaharurile libere includ zahărul adăugat în alimente și băuturi, dar și zaharurile din miere, siropuri, sucuri de fructe și concentrate de fructe.

Pentru un adult care consumă aproximativ 2.000 de calorii pe zi, limita de 10% înseamnă cel mult 50 de grame de zaharuri libere, adică în jur de 12 lingurițe. Pragul de 5% înseamnă aproximativ 25 de grame, echivalentul a șase lingurițe. Recomandarea se referă la zaharurile libere, nu la zahărul prezent natural în fructe, legume proaspete sau lapte, pentru care OMS nu a găsit aceleași dovezi de efecte negative.