Sari direct la conținut

Ce spune de fapt Tratatul in baza caruia Raiffesen a notificat Romaniei ca darea in plata ne-ar putea costa scump. Se va ajunge sau nu la ICSID, unde Romania are o rata redusa de castig?

HotNews.ro
Steven van Groningen, presedintele Confederației Patronale Concordia , Foto: Raiffeisen Bank
Steven van Groningen, presedintele Confederației Patronale Concordia , Foto: Raiffeisen Bank

„Este in regula”, spunea presedintele Iohanis in anuntul facut cu ocazia promulgarii legii darii in plata. Imediat dupa, bancile au inceput sa-si faca calcule. Legea era atat de neclara incat nu se stia cat si cum sa provizioneze eventualele dari in plata, potrivit normelor emise de Banca Centrala. Sefii a patru banci l-au avertizat ca nu e deloc in regula, ca se incalca tratate bilaterare care pot duce Romania in situatia de a achita de la buget populismele politice. Iar din 17 august, data primei notificari oficiale, ceasul a inceput sa ticaie. Vezi in text cum arata Tratatul care incrimineaza Romania si care sunt scenariile de lucru.

documente

Acord Romania-Austria

(25 Aug 2016) PDF, 6MB

S-ar putea totusi ca instanta de judecata pentru plangerea Raiffeisen sa nu fie ICSID, Comisia Europeana emistand o notificare prin care cere Romaniei sa anuleze Tratatul privind protectia investitiilor. Care tehnic, este insa in vigoare si produce efecte.

  • Ce spune de fapt notificarea?

Trimisa in 17 august, notificarea Raiffeisen atrage atentia asupra incalcarii mai multor articole din Acordul de mai sus. O lectura atenta a Acordului indica destul de clar care sunt articolele incalcate. E vorba de alineatele 2 si 3 din Articolul al doilea, dar nu singurele. La articolul 8 e reglementata reglementarea diferendelor, mentuionandu-se ca mai intai se va incerca reglementarea amiabila. Daca nu are loc impacarea amiabila in 3 luni, se merge la o instanta neutra, stabilita de comun acord se apeleaza la justitia interna sau la ICSID. „De regula cam toate ajung la ICSID”, a spus pentru HotNews avocatul Vasile Deleanu, care reprezinta Romania in mai multe procese la ICSID. Deleanu mai avanseaza ipoteza-neconfirmata inca de catre Guvern- ca Ciolos ar putea denunta Tratatul privind protectia investitiilor, asa cum a cerut Comisia inca din iunie 2015. Guvernul inca analizeaza chestiunea si a preferat sa nu se pronunte deocamdata.

„Legea conduce la deposedarea nejustificata de o proprietate fara nicio compensatie, la violarea dreptului de libera circulatie a capitalului si la violarea principiului de drept care interzice aplicarea retroactiva a legilor”, se mai arata in notificarea transmisa atat Finantelor, cat si sefilor celor doua camere ale Parlamentului ca si MAE.

In notificarea trimisa mai multor autoritati ale Statului, Raiffeisen propune un termen de 30 de zile pana la care sa aiba loc negocierea intre cele doua parti, termen care este suficient de „strans” ca sa puna autoritatile in miscare. Deocamdata insa, lucrurile avanseaza foarte lent. E posibil ca urmatoarea notificare sa

Scenarii posibile

  • Scenariul nr 1.: Statul sa negocieze cu banca/bancile care l-au notificat si sa plateasca sumele cerute

In acest scenariu, Romania ar trebui sa modifice legea darii in plata si sa plateasca bancii notificatoare despagubirile produse. E greu de crezut ca intr-un an electoral, autoritatile vor lua decizii ne-populare. De fapt, e chiar invers: se initiaza legi care pot concura la orice concurs de genul „Cea mai populista lege”. Daca e sa vorbim de bani, acestia sunt dati de la bugetul de stat. Ca sa fim expliciti. Adica din banii mei si ai dumneavoastra.

Inca ceva: dupa aparitia legii darii in plata, bancile s-au mai gasit in fata unei dileme:cum sa isi provizioneze creditele neperformante care ar putea aparea? Si atunci bancile au apelat la consultantii mari, membri ai BIG 4, intrebandu-i cum sa procedeze pentru a ramane in limitele legii din acest punct de vedere. Raspunsul consultantului a fost devastator pentru bancheri. „Trebuie provizionate toate portofoliile de credite garantate cu ipoteci, fie ca sunt bune fie ca nu”, a transmis consultantul. In argumentatia oferita , li se mai transmite bancilor ca intrucat orice client poate da in plata, nu se poate estima in niciun fel care credit ramane bun si care nu. Drept pentru care trebuie provizionat tot. Dealtfel, Raiffeisen, cea care a notificat Statul, a si provizionat 42,5 de milioane de euro pierderi posibile in urma intrarii in vigoare a legii „darii in plata”. Bancile isi vor lua banii „inchizandu-se” pe buget. „Ne-ar placea sa evitam sa fim fortati sa luam in considerare pasi urmatori in a ne apara investitiile din Romania si am putea evalua actiuni legale in Romania, la nivel bilateral (in baza Tratatelor de Investitii Bilaterale in vigoare) precum si la nivel european. Cu respect, v-am ruga sa luati in considerare opinia noastra, iar noi ramanem la dispozitia Dumneavoastra pentru orice consultari si discutii” – ii scriau liderii bancilor-mama lui Klaus Iohannis.

  • Scenariul nr 2: Statul sa gaseasca o cale prin care, impreuna cu Austria sa denunte Acordul bilateral. Dar ar cam fi cam degeaba

Sa presupunem ca acordul va fi denuntat, eliminandu-se astfel temeiul legal al notificarilor prezente si viitoare. Este relativ probabil sa se intample, dar asta nu rezolva actuala situatie. Suntem sub un acord care isi produce efectele juridice si chiar daca el ar fi anulat, pentru efectele prezente, Statul poate fi tras la raspundere.

  • Scenariul nr 3: Statul sa nu negocieze, caz in care va ajunge la un tribunal arbitral neutru (cel mai probabil ICSID)

Oficialii Raiffeisen nu vorbesc in notificarea lor despre ICSID ci despre „un teren neutru”- o instanta de arbitraj independenta. In acest scenariu exista insa cateva variabile. „Problema este alta. Potrivit unor lucruri mai actuale, s-ar putea ca instanta de judecata sa nu fie ICSID”, spune pentru HotNews.ro Vasile Deleanu, avocatul Romaniei la ICSID. „Tehnic, acordul este in vigoare. In notificare se avanseaza un termen de 30 de zile pentru a se negocia un tribunal care poate fi cel de la Paris sau Stockholm. Eu nu cred ca acest litigiu va ajunge la ICSID”, mai spune Deleanu.

Daca sa ajunge insa la Curti de Arbitraj, Romania are doar de pierdut.

Exista si acolo, ca si la noi, anumite obiceiuri: daca vrei sa ai castig de cauza, te adresezi unor avocati influenti. Un numar de avocati celebri-americani, francezi si britanici castiga pe banda rulanta. Romania nu se inscrie printre castigatorii unor asemenea litigii pentru ca legislatia interna presupune ca Statul sa tina cont de oferta cea mai scazuta. Ori, avocati ieftini inseamna si sanse mai mici de a castiga. Si doi, de regula castiga investitorul, cel care a dat banii si a investit. La un moment dat, cineva a propus Guvernului sa angajeze intr-unul dn procesele internationale pe care le avea pe unul dintre cei mai buni avocati, Cecile Blair (fosta sotie a lui Tony Blair). Numai ca onorariul acesteia este de 800 de lire sterline pe ora, iar cand Guvernul a auzit sumele, a renuntat instant la discutii. Partea proasta e ca partea care pierde, plateste inclusiv cheltuielile de judecata, ceea ce amplifica enorm costurile reale ale unui asemenea proces.

  • Ce rapund autoritatile?

Nimic serios. Desi sunt pusi sa plateasca oalele politicienilor, cei din Finante s-au aratat foarte ingrijorati cand au citit termenii duri ai notificarii. Dar in scurt timp actualului Guvern i se termina mandatul, asa ca o eventuala nota de plata va fi achitata de cei care vor urma. Drept este ca un proces la ICSID poate dura 3-4 ani, in sensul ca banii , daca va fi sa platim populismul legii darii in plata, nu vor fi dati maine.

Pe site-ul ICSID sunt 13 cazuri cu Romania, 8 judecate si 5 in asteptare. Din cele 8, 7 sunt finalizate cu sume platite de Romania.

In prezent, Legea darii in plata se afla si pe masa Curtii Constitutionale, care este asteptata sa se pronunte in cursul lunii septembrie.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro