Skip to content
Economie

Ce spune FMI despre finanțele publice mondiale și ale României în noul său raport. Un rezumat simplu, în 7 puncte

Dan Popa

Datoria publică globală a ajuns la aproape 94% din PIB-ul mondial în 2025 și, dacă tendința continuă, va atinge 100% până în 2029. Asta ar fi un nivel atins ultima dată după al Doilea Război Mondial, se arată în Monitorul Fiscal publicat aseară de FMI. Pe scurt: lumea se îndatorează tot mai mult, iar spațiul de manevră al guvernelor se îngustează.

Noul factor de risc: războiul din Orientul Mijlociu

Izbucnirea războiului în Orientul Mijlociu a adăugat o nouă presiune fiscală pe un peisaj global deja tensionat. Conflictul perturbă aprovizionarea cu energie, înăsprește condițiile financiare și forțează guvernele să aleagă între protejarea populației de scumpiri și păstrarea spațiului fiscal.

Țările care importă energie (inclusiv multe țări sărace) sunt cel mai afectate, notează autorii raportului.

Statele Unite: problema cea mare

SUA înregistrează un deficit bugetar de 7–8% din PIB, deși economia funcționează aproape la capacitate maximă, fără niciun plan de reducere a datoriei. Datoria brută este proiectată să ajungă la 142% din PIB până în 2031.

Pe scurt: SUA cheltuiește masiv mai mult decât încasează, iar legea fiscală adoptată în 2025 (One Big Beautiful Bill Act) a făcut reducerile de taxe permanente, agravând situația pe termen lung.

China: expansiune fiscală accelerată

Deficitul general al Chinei s-a lărgit la aproape 8% din PIB, iar deficitele mari persistente sunt așteptate să împingă datoria spre 127% din PIB până în 2031.

China a crescut cheltuielile pentru a stimula consumul intern și a sprijini sectorul imobiliar, dar datoria ei crește prea rapid.

Japonia și Europa

Japonia face progrese datorită inflației mai mari și creșterii economice, dar randamentele obligațiunilor de stat au atins maxime istorice, ceea ce poate afecta și alte țări.

Europa: 16 state membre ale UE au activat clauze de excepție de la regulile privind deficitele pentru a acomoda cheltuielile crescute cu apărarea. Aceste cheltuieli vor fi greu de redus ulterior, arată Monitorul Fiscal.

Țările sărace: situație critică

Pentru cele mai sărace țări ale lumii, plățile de dobânzi au atins niveluri istorice față de venituri, iar reducerea ajutorului internațional creează goluri pe care unele țări nu le pot finanța.

Principalele riscuri identificate

  • Prelungirea războiului din Orientul Mijlociu ar putea crește datoria globală cu încă 4 puncte procentuale din PIB.
  • O prăbușire a pieței legate de inteligența artificială (scădere de 20% a burselor americane) ar putea adăuga 2,4 puncte procentuale.
  • Instabilitatea politică internă și protestele sociale reduc creșterea economică și lărgesc deficitele.
  • Dependența demografică (îmbătrânirea populației) va crește cheltuielile cu pensiile și sănătatea cu ~3% din PIB până în 2050.

Ce recomandă Fondul

SUA: trebuie să acționeze atât pe venituri, cât și pe cheltuieli, inclusiv să reformeze programele mari de asistență socială.

Europa: să reconcilieze cheltuielile cu apărarea cu presiunile din îmbătrânirea populației.

China: să continue stimularea consumului pe termen scurt, dar să planifice consolidare fiscală ulterioară.

Țările sărace: să-și mobilizeze veniturile interne, deoarece ajutorul extern scade.

Toată lumea: să evite subvențiile energetice generalizate și să protejeze independența băncilor centrale.