„Cel mult 5 kilograme în plus pot fi puse pe seama hormonilor.” De ce nu reușești să slăbești, de fapt?

Legătura dintre hormoni și problemele cu greutatea este mai complexă decât cred mulți dintre pacienții care ajung la medicul endocrinolog după ce au încercat mai multe metode de slăbit fără succes. „Dezechilibrele hormonale pot explica doar o parte din problemă“, subliniază dr. Larisa Robu, medic specialist endocrinolog în cadrul Hyperclinicii MedLife Micromedica Piatra Neamț. 

„Mulți pacienți vin convinși că există o problemă la nivelul tiroidei care le explică creșterea în greutate sau dificultatea de a elimina kilogramele în plus. Din păcate sau din fericire, hipotiroidismul (n.r. afecțiunea asociată cu incapacitatea glandei tiroide de a produce hormoni tiroidieni în cantități normale) – cel mai adesea incriminat – este o cauză relativ rară pentru acumulări semnificative de kilograme“, explică dr. Larisa Robu.

Mitul tiroidei: cât îngrașă, de fapt, hipotiroidismul

Din experiența medicului endocrinolog, tiroida este cel mai frecvent considerată cauza kilogramelor în plus, mai ales la pacienții care spun că au încercat mai multe soluții și nu reușesc să slăbească așa cum și-ar dori. „Simt că mă îngraș și cu aer“, spun unii pacienți ai dr. Larisa Robu. Dar impactul dezechilibrelor tiroidiene este adesea supraestimat.

Hipotiroidismul, adică funcționarea lentă a glandei tiroide, poate duce la creștere în greutate, însă mecanismul este diferit de ceea ce își imaginează majoritatea pacienților. Nu este vorba în principal despre acumulare de grăsime, ci mai ales despre o retenție de apă și despre încetinirea metabolismului bazal.

„De obicei, vorbim de o creștere de cel mult 5 kilograme, nu de 10 sau 20. Nu este o explicație pentru suprapondere și obezitate“, subliniază medicul.

Totuși, încetinirea metabolică pe fondul hipotiroidismului este o problemă reală cu care se confruntă persoanele care simt că, deși au început o dietă și un program de exerciții fizice, rezultatele întârzie să apară. Această încetinire metabolică persistă până când boala este tratată, spune dr. Larisa Robu. Chiar și după un antrenament intens, organismul nu arde energia la fel de eficient ca în cazul persoanelor care nu au probleme hormonale.

„Obezitatea nu este o problemă de voință“

Unul dintre cele mai persistente mituri legate de greutate este acela că ține de disciplina personală. Medicina modernă contrazice această idee. „Obezitatea este o boală cronică, complexă și recidivantă, nu o problemă de voință“, explică medicul endocrinolog. Cu alte cuvinte, nu există o cauză unică și nici o soluție simplă.

În România, amploarea fenomenului este îngrijorătoare. Aproximativ două treimi dintre adulți sunt supraponderali, iar un sfert sunt obezi. La copii, situația este la fel de alarmantă: unul din trei are exces de greutate. Aceste cifre arată că problema a devenit una de sănătate publică, iar stilul de viață, mediul și obiceiurile alimentare joacă un rol decisiv.

Cazurile în care hormonii chiar pot influența greutatea

Deși mai rar, există situații în care dezechilibrele hormonale contribuie la creșterea în greutate. Acestea nu sunt însă subtile și, de regulă, vin însoțite de semne clinice evidente. 

Una dintre aceste situații este sindromul Cushing, o afecțiune caracterizată prin exces de cortizol. Pacienții dezvoltă un tipar specific de distribuție a grăsimii: abdomenul este proeminent, în timp ce membrele rămân subțiri. Apar vergeturi roșii, hipertensiune arterială, uneori diabet și o slăbiciune musculară evidentă, explică medicul endocrinolog.

La femei, sindromul ovarelor polichistice poate fi o altă cauză, dar și acesta are manifestări clare, precum cicluri menstruale neregulate, acnee sau pilozitate excesivă. La rândul său, hipogonadismul – scăderea funcției hormonilor sexuali – vine cu simptome precum scăderea libidoului sau tulburări de ciclu menstrual. „În toate aceste cazuri există indicii clinice clare. Nu sunt situații în care singurul simptom este creșterea în greutate“, subliniază dr. Robu.

Mitul cortizolului și al stresului

Un alt mit foarte răspândit este legat de impactul stresului și al cortizolului, hormonul eliberat în situații de tensiune psihică, asupra greutății corporale sau asupra distribuției grăsimii corporale. Mulți pacienți ajung să creadă că „se îngrașă de la stres“, iar cauza ar fi, în mod direct, creșterea nivelului de cortizol. Există chiar, în social media, și conceptul de „cortisol face“ (asociat cu aspectul umflat al feței), cauza suspectată fiind, de asemenea, un dezechilibru al hormonilor de stres. „Este adevărat că stresul poate crește ușor nivelul cortizolului, dar acest lucru este normal și nu înseamnă că în perioadele stresante trebuie să ne dozăm cortizolul din sânge sau că avem o boală endocrină“, explică medicul.

Pentru a diagnostica un exces real de cortizol, sunt necesare investigații complexe și valori persistent crescute, nu doar o analiză făcută într-o perioadă dificilă. În plus, sindromul Cushing are semne vizibile, care nu pot fi ignorate.

Totuși, efectele stresului asupra greutății există, însă sunt indirecte, de cele mai multe ori. Lipsa somnului, alimentația haotică, tendința de a „ronțăi“ constant sau de a consuma alimente bogate în calorii sunt mecanisme mult mai frecvente prin care stresul contribuie la acumularea kilogramelor.

Ce face medicul endocrinolog când „nu reușești să slăbești“

Consultația endocrinologică pentru pacienții cu probleme ponderale începe cu o evaluare atentă, pentru a exclude o cauză medicală. Analizele de bază includ dozarea TSH-ului și a anticorpilor tiroidieni, pentru a verifica funcția tiroidiană, și, în anumite situații, a cortizolului sau a altor hormoni. În paralel, medicul evaluează statusul metabolic general: glicemia, hemoglobina glicată, profilul lipidic, funcția hepatică. În cazurile selectate, în care medicul suspectează prezența unor noduli tiroidieni, efectuează și o ecografie tiroidiană.

La fel de importante sunt măsurătorile clinice. Indicele de masă corporală oferă o imagine generală, dar nu este întotdeauna suficient. Circumferința taliei este un indicator mai fidel al grăsimii viscerale, asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare și metabolice. „Există pacienți la care indicele de masă corporală poate fi înșelător, de exemplu în cazul sportivilor sau al persoanelor cu masă musculară mare. De aceea, evaluarea trebuie făcută în context“, explică medicul.

De unde începe, de fapt, tratamentul

Chiar dacă mulți pacienți caută soluții rapide, tratamentul de bază rămâne același și este de durată: modificarea stilului de viață. „Recomandăm, în primul rând, o intervenție nutrițională personalizată și activitate fizică adaptată fiecărui pacient“, spune dr. Robu. Pentru un pacient cu obezitate severă, de exemplu, recomandarea nu va fi mersul la sală, ci creșterea treptată a nivelului de mișcare, pornind de la activități simple, precum mersul pe jos.

Un element esențial este conștientizarea problemei și a nevoii de soluții care se vor observa în timp. Monitorizarea alimentației și a nivelului de activitate fizică ajută pacientul să identifice obiceiurile care contribuie la creșterea în greutate. „Nu poți schimba eficient ceva ce nu observi“, subliniază medicul, referindu-se la micile abateri, de genul ronțăielilor dintre mese, cărora uneori nu le acordăm importanță, dar care pot adăuga multe calorii într-o zi.

Când este nevoie de tratament medicamentos

În anumite situații, schimbările de stil de viață nu sunt suficiente. În aceste cazuri, medicul poate recomanda tratament medicamentos sau, în forme severe, chirurgie bariatrică. Medicamentele din clasa agoniștilor GLP-1, precum semaglutida sau tirzepatida, au devenit tot mai utilizate în ultimii ani. Ele acționează asupra centrilor de sațietate din creier și pot reduce apetitul. 

Cu toate acestea, indicațiile sunt stricte. Aceste tratamente sunt destinate pacienților cu obezitate sau celor cu supraponderalitate asociată cu alte afecțiuni, precum diabetul sau hipertensiunea. „Nu sunt soluții pentru cei cu doar câteva kilograme în plus și trebuie administrate sub supraveghere medicală“, avertizează dr. Robu. În plus, oprirea bruscă a tratamentului poate duce la recâștigarea kilogramelor pierdute, organismul având tendința de a reveni la greutatea anterioară.

De ce explicația nu este, de obicei, hormonală

Deși tentația de a da vina pe hormoni este mare, realitatea este că, în majoritatea cazurilor, creșterea în greutate are cauze mai simple, dar mai greu de acceptat. Alimentația, nivelul de activitate fizică, somnul și stresul – prin efectele sale asupra comportamentului – sunt factorii care cântăresc cel mai mult.

Dezechilibrele hormonale există, dar sunt rare și, de cele mai multe ori, evidente clinic. De aceea, investigațiile endocrine sunt importante pentru a exclude o cauză medicală, dar nu oferă, de regulă, răspunsul pe care pacienții îl așteaptă.

„Dacă pacienții ar fi mai atenți la obiceiurile lor zilnice, ar putea identifica mai ușor cauza problemelor“, concluzionează dr. Larisa Robu.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.

La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.

Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.

Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe https://www.medlife.ro/.

Articol susținut de MedLife