Sari direct la conținut

Cele mai importante evenimente stiintifice ale anului 2017

HotNews.ro
Cele mai importante evenimente stiintfice din 2017, Foto: Colaj foto
Cele mai importante evenimente stiintfice din 2017, Foto: Colaj foto

2017 a fost un an al sfarsiturilor si al inceputurilor: misiunea navei spatiale Cassini a luat sfarsit dupa 13 ani, iar un obiect dintr-o alta galaxie ne-a vizitat Sistemul Solar.BBCrememoreaza unele dintre cele mai mari evenimente stiintifice ale anului care e pe cale sa se incheie.

Un vizitator ciudat, de departe

Desi oamenii de stiinta au prezis de ani de zile ca vom fi vizitati de un asteroid din spatiul interstelar, 2017 a fost anul in care aceasta predictie s-a si adeverit. Acest obiect neobisnuit este fara precedent intre cei 750.000 de asteroizi si comete observati pana in prezent in sistemul nostru solar, unde s-au format. Cercetatorii au concluzionat cu certitudine natura extra-stelara a acestui asteroid deoarece analiza datelor primite arata ca orbita sa nu poate avea originea in interiorul sistemului nostru solar. Astronomii apreciaza ca un asteroid intrastelar similar cu „Oumuamua” trece in interiorul sistemului nostru solar o data pe an. Dar sunt dificil de urmarit si pana acum nu au fost detectati. Doar recent telescoapele de supraveghere a acestor obiecte au devenit suficient de puternice pentru a le descoperi. Potrivit astronomilor, acest obiect neobisnuit a calatorit singur prin Calea Lactee de sute de milioane de ani inainte de a intra in sistemul nostru solar.

Reusitele navei Cassini

Nava de 2,5 tone, a fost lansata in 1997 si a inceput sa exploreze marea planeta gazoasa si 19 dintre lunile sale in 2004. In cei 13 ani in care a functionat, a transformat intelegerea noastra asupra planetei si a Lunii sale. Cu aproape 300 de orbite in jurul lui Saturn, sonda a descoperit in special mari de metan lichid pe Titan, cel mai mare satelit al sau natural, si un vast ocean de apa sarata sub suprafata de gheata a Enceladus, un mic satelit saturnian. De asemenea, datele colectate de spectrometrul lui Cassini in timpul traversarii unui nor de abur la polul sud al Enceladus au evidentiat prezenta hidrogenului. Acest hidrogen este semnatura unei activitati hidrotermale favorabile vietii, au concluzionat oamenii de stiinta cand au anuntat aceasta descoperire importanta in luna aprilie.

Ciocnirea stelelor neutronice

In 2017, oamenii de stiinta au detectat valurile gravitationale ale lui Einstein intr-un nou loc – coliziunea a doua stele moarte sau a doua stele neutronice. Prima detectare a fost anuntata cu un an inainte, atunci cand laboratoarele Advanced LIGO au descris deformarea spatiului de la fuziunea a doua gauri negre indepartate. Rezultatul a fost salutat ca punct de plecare pentru o noua ramura a astronomiei, folosind valuri gravitationale pentru a colecta date despre fenomenele indepartate. Telescoape din toata lumea au capturat detalii despre fuziunea dintre stelele neutronice. Ciocnirea a avut loc intr-o alta galaxie, situata la aproximativ o mie de miliarde de kilometri, in Constellation Hydra.

Mai multe planete „Pamant”

Dintre cele 3.500 de planete existente dincolo de Calea Lactee, documentate pana in prezent, unele sunt destul de neobisnuite. Este vorba despre J1407b, ale carei inele sunt de 200 de ori mai mari decat cele din jurul lui Saturn. In acest an, astronomii au descoperit un sistem format din sapte planete de dimensiunea Pamantului. Ce este neobisnuit este faptul ca acestea orbiteaza stelele-gazda. Intrigant este faptul ca trei dintre acestea se afla intr-o zona locuibila, unde apa poate ramane lichida la suprafata. Si unde este apa, exista cel putin o sansa de viata.

Cele mai apropiate rude

In luna iulie, cercetatorii au anuntat descoperirea oaselor a cinci persoane, gasite in Africa de Nord, care au aratat ca specia noastra – Homo sapiens – a aparut cu cel putin 100.000 de ani mai devreme decat se credea initial. Rezultatele au sugerat ca oamenii moderni au evoluat in aceeasi directie pe tot continentul. In 2015, oamenii de stiinta au dezvaluit ramasitele a 15 schelete partiale apartinand unei noi specii de oameni, Homo naledi.. La vremea respectiva, cercetatorii nu au putut spune cu siguranta cat de vechi au fost acestea, insa unele trasaturi sugerau ca ar putea foarte bine sa fie vorba despre trei milioane de ani. Anul acesta, cercetatorii au anuntat ca ramasitele au doar 200.000-300.000 de ani. Constatarile au sugerat ca, departe de a fi un stramos al oamenilor de astazi, Homo naledi s-ar fi putut intalni cu membrii timpurii ai speciei noastre.

Cerul intunecat

Pe 21 august a avut loc prima eclipsa totala de Soare din SUA dupa 1776. De asemenea, s-au implinit 99 de ani de cand o eclipsa de Soare a trecut de pe Coasta de Vest spre Coasta de Est. Milioane de oameni au urmarit acest eveniment astronomic rar.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro