Cercetătorii cred că au descoperit „veriga lipsă” dintre magnetari și pulsari, două dintre cele mai fascinante obiecte cosmice

Oamenii de ştiinţă au descoperit posibila verigă lipsă care face legătura între două tipuri diferite de pulsari, conform unui studiu publicat miercuri în Astrophysical Journal, transmite Space.com citat de Agerpres.

Pulsarii sunt stele neutronice, nucleele superdense ale unor stele ultramasive care au colapsat la sfârşitul vieţii stelare şi care se rotesc extrem de rapid în jurul axei proprii. Pulsarii emit puternice fascicule de radiaţii de la poli şi par că pulsează, sub efectul rotaţiei rapide în jurul axei proprii.

Oamenii de ştiinţă au crezut că două tipuri de pulsari – magnetarii, care generează câmpuri magnetice extrem de puternice şi pulsarii obişnuiţi, alimentaţi de rotaţii – emit fascicule de radiaţii în moduri diferite. Însă un nou studiu sugerează că aceste obiecte extrem de puternice au mai multe lucruri în comun decât s-a crezut iniţial.

„Studiul nostru ne-a oferit o nouă înţelegere a stelelor neutronice care dispun de câmpuri magnetice foarte puternice”, a declarat coordonatorul cercetării, Chin-Ping Hu, colaborator al Clusterului RIKEN pentru Cercetări de Pionierat din Japonia.

La 12 martie, oamenii de ştiinţă au descoperit o nouă emisie de radiaţii gamma prin intermediul instrumentului Burst Alert Telescope de la bordul telescopului spaţial Neil Gehrels Swift Observatory, aparţinând NASA.

Obiectul sursă, nume de catalog J1818.0-1607, despre care oamenii de ştiinţă cred că este un magnetar, a atras imediat mai multe observaţii în spectrul razelor-X cu instrumentul denumit Neutron star Interior Composition Explorer (NICER), de la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS).

Folosind NICER, cercetătorii au aflat că acest magnetar are o periodicitate a pulsaţiilor de doar 1,36 de secunde, cea mai mică astfel de perioadă identificată vreodată la un magnetar.

De asemenea, ei au aflat că magnetarul este relativ tânăr, formându-se abia acum 420 de ani (din perspectiva noastră, a felului în care-l „privim” pentru că respectivul obiect se află la 16.000 de ani lumină de Pământ, iar ceea ce observă abia acum oamenii de ştiinţă s-a întâmplat cu mult timp în urmă).

În plus, echipa a remarcat că emisiile de raze-X ale acestui magnetar sunt mai reduse decât cele observate la alţi magnetari şi au ajuns la concluzia că aceste emisii sunt, cel puţin în parte, alimentate de rotaţii. Acest amănunt este semnificativ pentru că, de obicei, despre pulsarii alimentaţi de rotaţii se crede că produc astfel de emisii prin rotaţiile lor rapide.

Această descoperire face legătura între aceste două tipuri de stele neutronice şi îi ajută pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă cum şi de ce astfel de obiecte produc emisii, conform cercetătorilor.

„Observaţii radio recente sugerează că magnetarii ar putea fi cauza unui fenomen misterios denumit emisii radio rapide (fast radio bursts), iar în continuarea cercetării noastre ne vom ocupa de aceste emisii”, a mai precizat Chin-Ping Hu.

Citește și: