Chiar și micile gustări nesănătoase pot afecta creierul. Legătura demonstrată dintre alimentele ultraprocesate și problemele de atenție

O dietă sănătoasă nu anulează complet efectul alimentelor ultraprocesate, chiar dacă sunt consumate în cantități mici. Un studiu publicat recent a demonstrat că o creștere de doar 10% a acestor produse în alimentația zilnică, echivalentul unei pungi mici de chipsuri sau al unei mese gata preparate, e asociată cu un scor mai scăzut la testele de atenție și cu un risc mai mare estimat de demență, în rândul adulților de peste 40 de ani.

Cercetarea, coordonată de Barbara Cardoso, lector senior de nutriție și dietetică la Universitatea Monash din Melbourne, Australia, a inclus 2.192 de adulți australieni fără demență, cu vârste între 40 și 70 de ani, înrolați în Healthy Brain Project, un program de cercetare pe termen lung despre sănătatea creierului și riscul de demență.

Autorii au comparat ponderea alimentelor ultraprocesate din dietă cu rezultatele obținute la testele cognitive și cu scorul CAIDE, folosit pentru estimarea riscului de demență la vârsta mijlocie.

Rezultatele au fost publicate în Alzheimer’s & Dementia: Diagnosis, Assessment & Disease Monitoring la finalul lunii aprilie 2026.

„Pentru fiecare creștere de 10% a consumului de alimente ultraprocesate, am observat o scădere distinctă și măsurabilă a capacității persoanei respective de a se concentra. În termeni clinici, acest lucru s-a tradus prin scoruri constant mai mici la testele cognitive standardizate care măsoară atenția vizuală și viteza de procesare”, a declarat Barbara Cardoso.

Ce sunt alimentele ultraprocesate

Pentru a clasifica alimentele, cercetătorii au folosit sistemul Nova, dezvoltat la Universitatea din Sao Paulo, Brazilia, care împarte produsele în patru grupe:

1. alimente neprocesate sau minim procesate (legume, fructe, carne proaspătă, lapte);
2. ingrediente culinare procesate (ulei, sare, unt);
3. alimente procesate (pâine, brânză, conserve simple);
4. alimente ultraprocesate.

Ultima categorie cuprinde produse industriale obținute prin descompunerea alimentelor în molecule, recombinate apoi cu coloranți, arome, îndulcitori, emulgatori și alți aditivi, cum ar fi chipsuri, batoane de ciocolată, cereale pentru micul dejun bogate în zahăr, băuturi carbogazoase, mezeluri industriale, supe instant, alimente gata preparate congelate.

Aderența participanților la dieta mediteraneeană a fost evaluată cu ajutorul unui chestionar standardizat, iar testele cognitive au fost realizate online prin bateria Cogstate Brief, care măsoară atenția și memoria.

Această asociere s-a păstrat și la persoanele cu o dietă apropiată de modelul mediteraneean. Pentru autori, acest rezultat indică faptul că nu doar calitatea generală a alimentației contează, ci și gradul de procesare industrială a produselor consumate.

„Am demonstrat că asocierea dintre alimentele ultraprocesate și problemele de atenție nu ține de calitatea dietei, lucru care subliniază că procesarea alimentelor, în sine, este un factor important în relația dintre alimentație și sănătatea cognitivă”, a explicat coordonatoarea studiului.

Procesarea industrială distruge structura naturală a alimentelor și introduce substanțe potențial dăunătoare, de la aditivi până la compuși care se formează la temperaturi înalte.

Un semnal de alarmă timpuriu

De menționat că cercetătorii nu au observat nicio legătură între consumul de alimente ultraprocesate și pierderile de memorie. Asocierea a apărut strict în cazul atenției și al vitezei de procesare a informației. Cu toate acestea, autorii consideră că acest lucru ar putea fi un semnal de avertizare timpuriu, având în vedere că atenția stă la baza altor procese mai complexe, cum sunt învățarea, rezolvarea problemelor și formarea memoriei.

„Perturbările timpurii ale atenției pot precede deficite cognitive mai largi. Totuși, dovezile rămân neconcludente și sunt necesare cercetări suplimentare pentru a clarifica dinamica în timp a acestor asocieri”, au notat autorii studiului.

Rezultatul confirmă o tendință deja vizibilă

În ianuarie 2026, o echipă de la Harvard Medical School, condusă de neurologul W. Taylor Kimberly, a raportat o asociere asemănătoare: la fiecare creștere de 10% a consumului de alimente ultraprocesate, riscul de afectare cognitivă era cu 16% mai mare. Legătura rămânea prezentă și la persoanele care consumau frecvent legume și fructe.

„Împreună, aceste studii arată că un consum mai ridicat de alimente ultraprocesate se asociază în mod consecvent cu performanțe cognitive mai slabe”, a transmis Taylor Kimberly, pentru CNN.

Neurologul a adăugat că înlocuirea alimentelor ultraprocesate cu alimente minimum procesate, pe o perioadă de cinci-șase ani, ar putea să scadă cu 12% riscul de declin cognitiv.

O altă cercetare din 2022, care a inclus aproape 10.000 de adulți, a arătat că persoanele care consumau cele mai mari cantități de alimente ultraprocesate aveau o rată de declin cognitiv general cu 28% mai rapidă și o scădere cu 25% a funcției executive (abilitățile mentale de organizare, concentrare și de a lua decizii).

O meta-analiză sistematică din 2024, care a cuprins 45 de studii și aproape 10 milioane de oameni, a confirmat asocierea dintre consumul ridicat de astfel de produse și demență, alături de zeci de alte boli cronice.

Rolul axei intestin-creier

Mecanismele prin care alimentele ultraprocesate afectează creierul sunt multiple. Barbara Cardoso a precizat că aceste produse au fost asociate cu modificări negative ale sistemului endocrin și ale microbiotei intestinale, ambele cu efect asupra creierului prin axa intestin-creier.

În plus, alimentează o serie de factori de risc cardiovascular bine cunoscuți pentru demență, precum diabetul de tip 2, hipertensiunea arterială, obezitatea și valorile crescute ale colesterolului LDL.

Există și ipoteza potrivit căreia anumiți aditivi, emulgatori sau compuși formați în timpul procesării intense (cum sunt produșii de glicare avansată sau acrilamida din chipsuri și produsele rumenite la temperaturi mari) pot menține inflamația sistemică și stresul oxidativ, două procese implicate în îmbătrânirea creierului.

De asemenea, alimentele ultraprocesate sunt concepute pentru a fi consumate rapid și în cantități mari, ducând la un aport redus de fibre, polifenoli, acizi grași omega 3 și vitamine din grupul B, toate cu rol documentat în neuroprotecție.

Vârsta la care dieta începe să conteze mai mult pentru creier

Coordonatoarea studiului australian atrage atenția că vârsta mijlocie, adică între 40 și 60 de ani, reprezintă perioada în care schimbările alimentare, în scop preventiv, pot fi extrem de eficiente.

„Mijlocul vieții este o etapă care oferă o oportunitate importantă pentru a aborda factorii de risc modificabili înainte ca schimbările neuropatologice compatibile cu demența să se instaleze”, a transmis Barbara Cardoso.

Recomandările echipei australiene includ înlocuirea, pas cu pas, a produselor industriale cu alimente neprocesate sau minim procesate, gătite în casă.

Aici intră legumele, fructele, leguminoasele, peștele, nucile, semințele și uleiul de măsline extravirgin, alimente aflate la baza dietei mediteraneene, a dietei MIND și a dietei DASH.

În studiile de până acum, aceste modele alimentare au fost asociate cu un risc mai mic de boli cardiovasculare, diabet și demență.

Studiul australian are și limite recunoscute de autori. Acesta este transversal, deci arată o asociere, nu o relație clară de cauză și efect.

Datele despre alimentație provin din chestionare completate de participanți, cu erorile obișnuite ale acestui tip de cercetare.

Eșantionul a fost format în mare parte din femei, 75,4% dintre participanți, majoritatea cu nivel de educație și statut socio-economic peste media populației australiene, așa că rezultatele nu pot fi extinse automat la toate categoriile de persoane.