China deschide un nou front în explorarea spațială

​Majoritatea misiunilor spațiale chinezești importante sunt coordonate în prezent de Agenția Spațială Chineză: roverul marțian Zhurong, stația spațială Tiangong sau viitoarea misiune Chang’e-6, care își propune să aducă pe Pământ eșantioane de sol selenar de pe fața îndepărtată a Lunii, pentru a numi doar câteva dintre ele. China își propune însă să își facă și mai mult simțită prezența în spațiu, printr-o serie de noi misiuni finanțate de această dată de Academia Chineză de Științe.

Este vorba despre o serie de misiuni care vor avea mai degrabă contribuții în cercetarea fundamentală, spre deosebire de misiunile de explorare desfășurate de China până în prezent, pe orbita Pământului, pe Lună sau pe Marte. Discovering the Sky at the Longest Wavelength (DSL, Descoperiri pe Bolta Cerească pe Unde Lungi) urmează să fie o constelație de 10 sateliți trimiși în jurul Lunii, pentru a efectua observații de radioastronomie, folosind Luna pentru a ecrana undele radio care provin de pe Pământ.

Este cunoscut faptul că sondele aflate pe orbita Lunii nu pot comunica cu Pământul, pentru că Luna blochează undele radio, iar această misiune va folosi acest lucru în favoarea sa, reușind astfel observații care sunt imposibile de efectuat de pe Pământ, datorită poluării excesive a spectrului radio. Este de așteptat ca misiunea să poată identifica unde radio cu lungimi de undă foarte mari, provenite de la începutul Universului, o regiune prea puțin studiată până acum.

ExoEarth Survey (Studii asupra unor ExoPământuri) va fi o misiune care va căuta exoplanete (planete aflate pe orbita altor stele), dar va căuta și planete libere, care hoinăresc prin univers fără să se afle într-un sistem planetar. Deocamdată, existența unor astfel de planete nu au fost confirmată, pentru că neavând o sursă de lumină proprii, astfel de obiecte pot fi detectate doar prin metode indirecte (de exemplu, exoplanetele obișnuite sunt detectate prin studierea variației luminii stelei în jurul căreia acestea orbitează).

Enhanced X-ray Timing and Polarimetry (eXTP) va monitoriza bolta cerească pentru a căuta unde gravitaționale, surse de neutrini (particule care interacționează foarte slab cu materia obișnuită și deci detecția lor este dificilă), dar și locuri din univers în care materia se află în condiții extreme (stele neutronice sau găuri negre, care prezintă densitate ridicată și câmpuri gravitaționale și electromagnetice intense, cu emisii de raze X).

Taiji va fi o misiune spațială care va trimite trei sateliți pe orbită în jurul Soarelui, sateliți care vor încerca să detecteze unde gravitaționale. Este a treia misiune spațială de acest tip, alături de misiunea europeană LISA și de misiunea japoneză DECIGO (toate trei urmând să fie lansate după 2030). Undele gravitaționale sunt încă o confirmare a teoriei relativității a lui Albert Einstein, însă detecția lor s-a făcut pentru prima dată abia în 2015, la un secol distanță de publicarea teoriei relativității.

Misiunile spațiale oferă condiții mult mai bune pentru detecția acestor unde, pentru că distanțele dintre sateliți pot să fie de milioane de kilometri, mult mai mari decât distanțele de pe Pământ dintre diverse componente ale experimentelor gândite pentru studiul undelor gravitaționale.

Solar Polar-orbit Observatory (Observator Solar Polar, SPO) va studia Soarele, însă dintr-o poziție mai puțin obișnuită: majoritatea sondelor care sunt trimise pentru observarea Soarelui se află în planul eclipticii, adică au acces direct la ecuatorul solar și mai puțin la poli, însă SPO își propune să studieze tocmai polii solari, pentru a înțelege mai bine fenomenele care au loc în heliosferă (atmosfera Soarelui).

Nu știm când vor fi lansate aceste misiuni, însă cu siguranță ele se află în stadiul incipient, ceea ce înseamnă că nu vom vedea prea curând aceste sonde pe rampa de lansare, dar probabil nu este greu să credem că ele ar putea să fie active în jurul anului 2030. Este însă încă o dovadă, dacă mai era nevoie, a faptului că explorarea spațiului cosmic reprezintă o prioritate pentru China și că acest interes se manifestă și în domeniul științelor fundamentale, nu doar în explorarea orbitei terestre sau a spațiului cis-lunar.

Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!

Sursa foto: profimediaimages.ro