Cine a gustat manele in noaptea de Revelion?

Manelele Antenei 1 au facut varf de audienta in noaptea dintre ani. Cine a gustat, insa, acest gen de divertisment si cum arata profilul audientei la celelalte posturi TV? Daca Paranghelionul Antenei 1 a inregistrat cel mai bun procent de barbati si nu a excelat la capitolul educatie, cu Happy New Year, Pro TV a atras cel mai tanar public dintre posturile analizate, potrivit Paginii de media.

Profilul audientei in noaptea de Revelion, potrivit Paginii de media:

• Paranghelionul cu manelisti de pe Antena 1a avut cel mai bun procent de public masculin (46,7% din telespectatori), un procent ridicat de public cu studii primare (22%), dar un rezultat bun la capitolul venituri: aproape 44% dintre telespectatorii Paranghelionului castiga peste medie.
• Pro TV s-a impus drept postul cu cei mai tineri telespectatori cu programul Happy New Year, aproape 40% dintre telespectatori avand pana in 35 de ani. Pro-ul se bucura si el de un public cu venituri mari (44%), dar, ca si in cazul Antenei 1, are parte de un public cu educatie primara si medie.
• Un public educat, cu bani (cel mai ridicat procent) si aproape la fel de tanar ca al Pro TV au asigurat si Mondenii postului Prima TV.
• Fara manele, TVR1 a adus in fata televizoarelor un public mai batran decat cel al televiziunilor comerciale, insa cu bani si mai educati.
• Pe de alta parte, Revelionul prezentat de Garcea pe Kanal D s-a diferentiat clar cu un public tanar, cu venituri mici si cu studii cel mult medii.
• Cele doua posturi de stiri, Realitatea TV si Antena 3 au avut un public asemanator: foarte ridicat ca varsta, cu jumatate dintre telespectatori peste 55 de ani, insa educati.

Ce spun specialisti in mass-media despre subcultura care face audienta la TV si evolutia acestui fenomen pe piata media:

Petrisor Obae pentru HotNews.ro:

• Explicatia este o chestiune de matematica elementara. Audienta TV reflecta structura societatii, iar cei cei care asculta manele si gusta glumele suburbane ii domina pe consumatorii de programe pe care noi le numim “de calitate”. Ei le considera doar „plictisitoare”.
• Publicul amator de manele si consumator de subcultura poate fi valorificat. Este o falsa impresie sa ne inchipuim ca fac parte dintr-o clasa marginala. Si ei consuma: se imbraca, fac credite, isi cumpara masini, merg in hipermarketuri pentru produsele uzuale zilnice. La fel, este o falsa prejudecata sa ne inchipuim ca amatorii de manele sunt oameni saraci.
• Scaderea calitativa a programelor s-a facut treptat, pe masura ce posturile TV au constatat ca pot, fara efort, sa atraga un public speculand doar curiozitatea. Acum zece ani, programele actuale (ca si ziarele tabloide) ar fi parut scandaloase. Din pacate, cred ca trendul este ireversibil, din moment ce publicul s-a obisnuit cu o astfel de oferta. Deja, pentru public, asa arata acum normalitatea. O alta oferta pare “anormala”.
• Programe subculturale vor continua sa existe, dar nici emisiunile de calitate nu vor disparea, din fericire, din grila.

Iulian Comanescu pentru HotNews.ro:

• Cu ochii pe cifrele de audienta, se vede destul de clar ca toti ochii dati peste cap si toate sicanarile mofturosilor nu au niciun rost. Surprinde doar situarea PRO TV la jumatate din ratingul Antenei, pe care o putem interpreta numai ca dovada a mediocritatii lui Catalin Maruta. Se dovedeste ca una e sa fii lider in asa-numitul access, intervalul dinaintea prime-time-ului, si alta sa domini un segment orar cu potential mare si pe care concurenta si-a facut o strategie serioasa.
• Dezinteresul PRO TV pentru Revelion se poate lega si de indepartarea lui Adrian Sarbu de mecanismele manageriale, ca urmare a proaspetei pozitii de presedinte al CME.
• Este incorect sa ne scandalizam de o degradare accelerata a publicului din România, deoarece consumul total de televiziune din mediul urban a fost de aproximativ 40 de puncte de rating (sau 4,5 milioane de telespectatori). In schimb, in ciuda gerului, Piata Constitutiei a fost de pilda destul de plina de oameni bine imbracati (si la propriu, si la figurat), care s-au distrat civilizat, pe strada, ca in marile capitale europene.
• Sunt convins ca o cercetare cantitativa serioasa ar confirma inca o data tendinta segmentelor mai tinere, prospere si cultivate ale populatiei de a fugi de televizor ca forma de petrecere a timpului liber.
• Audienta manelelor este fireasca, in chip de forma de cultura populara reprimata cu snobism nu doar de pontifii valorilor inalte, ci si de apostolii occidentalizarii usurele. Alternativa la acest gen cu priza peste tot in Balcani este inflatia de clone dance si r’n’b cultivate cu sârg de casele de discuri „onorabile”, de la Andreea Banica Jr. la Anna Lesko.
• Toate aceste fete se disting, e drept, prin plamâni, dar artificiali: daca manelistilor li s-ar acorda un tratament egal pe statiile FM si in intregul star system, Cristina Rus n-ar ajunge probabil nici la genunchiul lui Adrian Minune.
• Toate consideratiile de mai sus nu anuleaza faptul ca productia TV din România merge pe linia minimei rezistente. Era firesc ca televiziunile sa nu investeasca mult in acest Revelion, intr-un sezon in care crizei de inspiratie i se suprapune cea economica. insa exista si un public pentru productii de calitate.
• Adevarata stire referitoare la audientele Revelionului nu e ca manelistii au invins (se intâmpla de câtiva ani buni), ci ca „Divertis” a avut un rating de peste 13 puncte, mai mare decât media manelistilor, de 12,5%.