Cine ar trebui sa fie îngrijorat de înființarea Parchetului European?
Context
Peste doar câteva luni (data oficială este noiembrie 2020) va fi operațional Parchetul European. Noua instituție a Uniunii Europene are ca scop declarat combaterea eficientă a infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Uniunii și a infracțiunilor indisolubil legate de acestea.
Într-un raport recent (1) al GRECO (Grupul Statelor împotriva Corupției) a fost preluat un articol al procurorului șef european, Laura Codruța Kovesi, care a declarat că Parchetul European are potențialul de a schimba complet paradigma în domeniul justiției penale, fiind o instituție orientată spre rezultate.
Procurorul șef european a mai susținut cu altă ocazie că Parchetul European își va începe activitatea având în lucru 3000 de cauze, urmând ca anual să fie înregistrate aproximativ 2000 de cauze noi (2).
Pentru a avea o imagine completă cu privire la impactul pe care Parchetul European îl va avea asupra persoanelor fizice sau juridice din România mai trebuie menționat că România este clasată pe primul loc în Uniune la fraudarea fondurilor europene (3), aspect care se va reflecta cu siguranță și în activitatea intensificată a Parchetului European, în legătură cu fraudele sau actele de corupție asociate fondurilor europene de pe teritoriul României.
Activitatea Parchetului European
Potrivit competenței sale, Parchetul European (EPPO) va investiga, urmări penal și trimite în judecată pe autorii, complicii sau instigatorii infracțiunilor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii [prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371]. În acest sens, EPPO desfășoară investigații, efectuează acte de urmărire penală și exercită acțiunea penală în cadrul instanțelor din statele membre, până la finalizarea cazului.
În legislația din România, infracțiunile care vor fi investigate de Parchetul European se regăsesc cu precădere în Secțiunea 41 din Legea nr. 78/2000 (cele privind fraudarea fondurilor europene), în Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale ori infracțiunile de corupție reglementate în Codul Penal (cum ar fi luarea de mită, darea de mită sau traficul de influență) sau deturnarea de fonduri incriminată tot în Codul Penal.
Fără a realiza o analiză tehnică și exhaustivă a infracțiunilor care vor intra în sfera de competență a Parchetului European, este important de reținut că acesta va investiga o paletă largă de infracțiuni, pornind de la cele clasice de fraudare a fondurilor UE, la cele de evaziune fiscală sau corupție, fiind competent însă să investigheze orice infracțiune legată în mod indisolubil de acestea (sintagmă folosită de Regulamentul privind Parchetul European, fără însă a fi definită).
Astfel, se așteaptă ca în România, multe dintre infracțiunile care până acum era investigate de Direcția Națională Anticorupție (DNA) să fie preluate și anchetate de noua instituție unională a Parchetului European, specializată și concentrată pe tragerea la răspundere a persoanelor care le comit.
Anchetarea acestor infracțiuni va fi diferită de anchetele clasice de pe teritoriul României, desfășurate până acum de DNA, întrucât chiar procurorul șef european, împreună cu alți procurori europeni (formând Camerele permanente), vor coordona investigațiile și vor lua decizii punctuale cu privire la desfășurarea fiecărei anchete. Mai mult, există situații în care dacă persoanele anchetate reclamă încălcarea unor drepturi sau existența unui conflict de competență, procedura de soluționare a acestui diferend poate fi atribuită Curții de Justiție a Uniunii Europene având sediul la Luxemburg.
În contextul participării în cadrul unei conferințe dedicată Parchetului European, la finalul anului trecut în Germania, am discutat împreună cu alți avocați specializați în drept penal european și magistrați din alte state membre despre particularitățile investigațiilor desfășurate de către Parchetul European și despre nevoia de adaptare la efectuarea unei anchete cu un pronunțat caracter transfrontalier (4).
Pe cine interesează înființarea Parchetului European?
Prin prisma participației penale și a plajei de infracțiuni care vor intra sub competența Parchetului European, orice persoană ar putea fi subiectul unei investigații a acestuia. Cu toate acestea, orice persoană sau companie (fie că e vorba despre un startup sau o companie multinațională) care gestionează sau dorește să obțină finanțare prin fonduri europene poate fi vizată.
Se discută mult în aceste zile despre fondurile europene de dezvoltare regională, fondurile social europene, fondurile de coeziune sau fondurile europene agricole pentru dezvoltare rurală. Indiferent de tipul de fonduri care este vizat a fi obținut prin granturi sau contracte încheiate de instituțiile UE, persoanele fizice și firmele care urmăresc obținerea de fonduri trebuie să aibă în vedere că neregulile în obținerea și gestionarea acestora atrag competența Parchetului European.
Granturile oferă un sprijin direct, pe când celelalte programe care se bazează pe oferirea de fonduri europene sunt gestionate de instituții la nivel de național. Chiar dacă fondurile obținute sunt gestionate de instituții ale statului român, atâta timp cât proveniența fondurilor este de la Uniunea Europeană, vor fi incidente toate reglementările privind controalele și sancțiunile pentru gestionarea fondurilor europene.
Așadar, fie că vorbim despre IMM-uri, ONG-uri, tineri sau agricultori care urmăresc obținerea de fonduri europene pentru a-și finanța afacerile, dar și în ceea ce privește persoane juridice sau persoane fizice care gestionează anumite fonduri, toți ar trebui să fie interesați de operaționalizarea, peste doar câteva luni, a Parchetului European.
Recomandări
Având în vedere că Parchetul European va fi funcțional în foarte scurt timp și așa cum procurorul șef european a declarat, această instituție își dorește să obțină rezultate eficiente într-un timp cât mai scurt, se impun două recomandări:
1. Prevenție
Cu toate că în România s-a discutat destul de puțin despre prevenția penală, odată cu efectuarea anchetei de către Parchetul European la standarde europene, cu siguranță și companiile din România (indiferent că sunt IMM-uri sau multinaționale) vor trebui să conștientizeze cât mai rapid importanța dezvoltării și implementării unor politici de prevenție penală. Din activitatea practică, am întâlnit câteva firme românești, filiale ale unor companii din statele membre UE sau Statele Unite ale Americii care aveau implementată noțiunea de prevenție penală la nivelul culturii organizaționale.
Ne referim aici la politicile anticorupție (cunoscute la nivel global drept „Anti-Bribery and Corruption Policy”). Acest tip de politici ar trebui să nu mai reprezinte o necunoscută pentru startup-uri sau orice alt tip de IMM care urmărește obținerea unei finanțări prin fonduri europene, întrucât elaborarea și implementarea unor politici anticorupție eficiente pot evita atragerea răspunderii penale a firmei, putând în final să facă diferența între supraviețuirea afacerii și închiderea acesteia.
2. Reacție
Cu toate că este recomandată de fiecare dată asistența juridică de specialitate cu ocazia participării în cadrul oricărei proceduri judiciare, în cazul unei anchete a Parchetului European ar trebui contactat în cel mai scurt timp un avocat specializat în white collar crime și investigațiile transfrontaliere din mai multe considerente.
În primul rând, faza de debut a anchetei este cea mai importantă în desfășurarea ulterioară și deznodământul acesteia, astfel că este necesar să existe o asistență juridică de specialitate încă din faza incipientă.
În al doilea rând, avocatul care asistă o persoană anchetată de Parchetul European trebuie să cunoască, pe lângă legislația națională, directivele europene privind respectarea dreptului la apărare sau Regulamentul Parchetului European, legislația procesual penală privind cooperarea judiciară internațională și parțial pe cea a altor state membre UE.
Avocatul este cel care trebuie să cunoască toate drepturile persoanei pe care o reprezintă și întinderea acestora, iar în cadrul anchetei Parchetului European situația este complexă.
Am arătat cu altă ocazie (5) că există trei straturi de protecție a persoanelor investigate de Parchetul European: drepturile prevăzute de legislația națională, drepturile instituite de directivele UE din 2010 și drepturile fundamentale garantate de Carta drepturilor fundamentale și de Convenția europeană a drepturilor omului a Consiliului Europei.
Unei persoane anchetate de Parchetul European, fără a avea parte de asistență juridică de specialitate i-ar fi imposibil să își deceleze drepturile de care beneficiază și să formuleze o apărare efectivă.
Mai mult, efectuarea investigației de către Parchetul European presupune adesea desfășurarea de activități și strângerea de probe de pe teritoriul diferitelor state membre. În această situație este extrem de important ca persoanele investigate să cunoască parțial dreptul statelor în care au fost colectate probele, adică regulile de strângere a probelor, pentru a putea eventual să le conteste în fața instanței și să beneficieze de dreptul la un proces echitabil.
Or, este aproape imposibil pentru o singură persoană să cunoască în amănunt legislația procesual penal a mai multor state membre ale Uniunii Europene.
De exemplu, noi cei din echipa act, de multe ori am reușit să oferim cea mai eficientă apărare clienților noștri, întrucât fiind parte a rețelei europene de avocați act legal, avem acces instantaneu la expertiza colegilor noștri specializați în white collar crimes de pe teritoriul altor state membre al Uniunii.
Cooperarea dintre avocați la nivelul diferitelor state membre este singura care poate răspunde cooperării judiciare internaționale intensificate între organele investigative ale statelor membre UE.
Așadar, odată cu operaționalizarea Parchetului European va debuta un nou tip de anchetă penală la nivel unional, mult mai complexă decât cele desfășurate în România și cu aspirații mult mai mari de a obține rezultate eficiente, anchete care deși ar trebui să intereseze orice persoană care urmărește obținerea de fonduri europene, nu ar trebui să îngrijoreze nicio persoană care a implementat o politică de prevenție penală eficientă sau care beneficiază de asistență specializată în această materie.
Un material semnat de Adrian Sandru – Associate act | Botezatu Estrade Partners
Note
(1) A se vedea GRECO, Anti-corruption trends, challenges and good practices in Europe & the United States of America, Mai 2020, disponibil la: https://rm.coe.int/
(2) A se vedea https://euobserver.com/justice/147386.
(3) A se vedea https://business-review.eu/business/legal/olaf-romania-has-the-most-eu-funds-fraud-cases-172359.
(4) A se vedea A. Șandru, Apărarea în viitoarele proceduri ale Parchetului European, disponibil la: https://www.juridice.ro/658681/apararea-in-viitoarele-proceduri-ale-parchetului-european.html.
(5) A se vedea A. Șandru, Drepturile persoanei anchetate de Parchetul European, disponibil la: https://www.juridice.ro/678932/drepturile-persoanei-anchetate-de-parchetul-european.html.