Cine mizeaza pe energia verde in Romania

Tot mai multe companii mari pregatesc investitii in energia regenerabila din Romania, dar oamenii de afaceri si analistii sustin ca sprijinul statului, important in alte tari europene, lipseste aproape cu desavarsire la noi. HotNews.ro va prezinta o analiza a investitiilor facute in domeniul „energiei verzi” de companiile autohtone si cele straine.

Informatia pe scurt:

• Tot mai multe companii straine investesc in Romania in „energia verde”

• Marii jucatori autohtoni se inscriu in tendinta dictata de straini

• Ajutorul din partea autoritatilor se lasa asteptat

Compania energetica Enel, lider mondial in energie verde, a anuntat, recent, cumpararea firmei romanesti Blue Line, care dezvolta in Dobrogea un proiect de productie a energiei eoliane. Capacitatea e de 200 megawati, iar productia va incepe in anul 2010. Italienii au alocat, in toata lumea, 4,1 miliarde de euro pentru proiecte in domeniul energiei „verzi”.

Portughezii de la Martifer au luat in concesiune doua sute de hectare de pamant langa Babadag, urmand ca firma pe care o controleaza, Eviva Nalbant, sa instaleze in zona o ferma de eoliene. Martifer produce si biodiesel, la fabrica de la Lehliu, aprovizionandu-i pe cei de la Petrom.

Companiile mari din strainatate, ca si cele romanesti, sunt interesate si de micro-hidrocentralele scoase la vanzare de Hidroelectrica. Pana acum au fost vandute o treime din 150 de unitati.

Cateva firme germane au anuntat ca vor produce biogaz in Romania. Consentis, Biogas Nord si Envitec Biogas au proiecte care variaza intre 3,5 milioane de euro si 55 de milioane de euro in Romania.

Romania furnizeaza si materie prima, ungurii de la Central EU Biofuels urmand sa cumpere rapita de la „vecini”, de peste granita.

Mogulii si pionierii

Si marii jucatori autohtoni incearca sa tina pasul. Grivco, firma familiei Voiculescu, are un proiect de 25 de milioane de euro, tot pe energie eoliana, in comuna constanteana Valu lui Traian. Adrian Porumboiu, unul dintre cei mai mari investitori din agricultura, a inaugurat, la Vaslui, o fabrica pentru producerea de biodiesel, investitie de 18 milioane de euro, facuta de compania lui, Ulerom, impreuna cu americanii de la Greenline Industries.

Iosif Constantin Dragan anunta, in vara, ca pana in anul 2009 firma sa, Butan Gas, va produce energie eoliana in Romania. Rompetrolul lui Dinu Patriciu va produce biodiesel la Petromidia, dupa ce, pe alt plan, testase piata eolianei, in 2003, cand avea un proiect impreuna cu Energy Holding, proprietate pe atunci a mogului energiei, Bogdan Buzaianu.

Si societatile de stat Hidroelectrica si Transelectrica vor sa produca electricitate din vant, in timp ce Petrom a infiintat, la 1 octombrie, o divizie de energie, care ia in calcul producerea de energie „hidro” si eoliana.

In urma cu cativa ani, doar cativa temerari se incumetau sa porneasca o astfel de afacere. Gheorghe Tripon, PDG la Green Energy, povesteste ca a inceput cu o turbina eoliana „second-hand”, care a costat 350.000 de euro. Acum are montate trei, la Valea Nucarilor, in Tulcea.

Tripon spune, insa, ca bancile nu iti dau credit daca nu ai productia asigurata, astfel incat sa nu existe riscul de a pierde banii. Greutatile inceputului au avut farmecul lor: „Ziaristii straini au fost impresionati ca mergeam la interventie cu caruta, din cauza drumului prost, care se infunda cand ploua”.

Piata fictiva – 90 de milioane de euro

Expertii spun ca Romania isi acopera, cu ajutorul marilor hidrocentrale, o parte importanta din cota de energie „verde” fixata de UE.

Insa actualul sistem de subventii nu ii incurajeaza pe producatorii noilor forme de energie regenerabila, spune Catalin Dimofte, analist pe probleme de energie. Pe hartie, furnizorii trebuie sa includa in cantitatea de energie vanduta o cota din surse regenerabile, iar daca nu-sa cumpere „certificate verzi”. Acestea sunt atribuite producatorilor de „energie verde”.

Cota stabilita de lege nu este insa respectata. „La sfarsitul lunii august, se adunase doar 1 la suta din numarul certificatelor verzi stabilite prin lege”, spune Dimofte, citand date de pe site-ul Autoritatii Nationale de Reglementare in Energie. Asta inseamna 1 la suta dintr-o piata potentiala de 90 de milioane de euro, spune analistul. Oficialii ANRE nu au oferit date.

In Parlament se afla o initiativa legislativa a deputatului Iulian Iancu, presedintele Comitetului Roman al Consiliului Mondial al Energiei, care evoca varianta introducerii unui sistem de preturi fixe („feed in tariff”).

Acesta presupune subventionarea productiei pe un anume numar de ani, cu garantarea preluarii intregii productii. Sistemul e utilizat in majoritatea tarilor europene, intrucat stimuleaza investitorii, desi, conform unor specialisti, aduce un pret mai ridicat la consum. De asemenea, Iancu propune facilitati pentru micile gospodarii care vor sa utilizeze energia „verde”.

Mai asteptam un cincinal

Declaratiile generoase de intentie au precedente in Romania. Conform unui Plan de dezvoltare semnat de Nicolae Ceausescu in 1981, consiliile populare trebuia sa asigure „dezvoltarea de surse proprii de energie din biogaz, energie eoliana, solara si utilizarii de noi microhidrocentrale in vederea extinderii utilizarii acestor surse noi pe plan local”.

Va fi un boom, insa trebuie sa mai asteptam 4-5 ani

Walter Friedl, consulul Austriei

Doua decenii mai tarziu, Romania intra „la relanti” in cursa pentru energie verde. „Va fi un boom, insa trebuie sa mai asteptam 4-5 ani”, estimeaza consulul austriac la Bucuresti, Walter Friedl.

El spune ca statul trebuie sa subventioneze acest domeniu, pentru ca interesul ridicat al potentialilor investitori, „cateva sute de companii” – intre care si austriece – sa dea rezultate.

Ministrul Mediului, Attila Korodi, estimeaza ca potentialul soarelui e foarte putin exploatat in Romania, atat in ceea ce priveste apa calda, cat si incalzirea curenta pentru gospodarii. Insa e greu de crezut ca exista o piata, spune presedintele Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei, Ioan Silviu Lefter. Instalatiile costa cateva mii de euro. „Pana nu ii dai romanului ceva gratis, e greu sa-l convingi”, crede Lefter.

Uniunea Europeana si-a propus ca, pana in anul 2020, 20 la suta din consumul de energie al tarilor membre sa provina din surse regenerabile. In ultimii ani, Germania a facut investitii considerabile in ceea ce priveste energia eoliana si cea solara. Spania, Franta si alte tari europene vin din urma, si nu numai ele.

De la sfarsitul lunii septembrie, in Portugalia, functioneaza prima „ferma” de valuri din lume. Proiectul Pelamis valoreaza 11 milioane de euro si va putea alimenta 15.000 de case.

Tipuri de energie regenerabila

BIOMASA. Ansamblul materiilor organice nonfosile, in care se inscriu: lemnul, pleava, uleiurile si deseurile vegetale din sectorul forestier, agricol si industrial, dar si cerealele si fructele, din care se poate face etanol.

EOLIANA. Energia produsa de turbine cu ajutorul vantului. Una dintre cele mai bune zone din Romania este Dobrogea.

SOLARA. Produce caldura, lumina, apa calda.

MICROHIDROCENTRALE. Cateva sute sunt detinute de stat, pe cursurile mai multor rauri din Romania.

VOLTAICA. Instalatiile fotovoltaice produc energie electrica cu lumina soarelui.

GEOTERMALA. E caldura din fluidele si rocile subterane. Poate fi folosita pentru incalzirea locuintelor, in industrie, pentru producerea de electricitate.

(Articol publicat si in Green Report)