Cloud-ul lui Cîțu, de 10 ori mai scump decât cloud-ul lui Dăncilă: Specialiștii au indicat această sumă și nu am primit comentarii de la Bruxelles / Istoria unui proiect controversat

Toate ministerele și agențiile guvernamentale vor fi legate într-o singură rețea și o singură bază de date interoperabilă prin intermediul unui cloud guvernamental, pentru care Guvernul a inclus în PNRR finanțare de 500 milioane de euro, a declarat joi premierul Florin Cîțu. Despre controversatul proiect de cloud guvernamental se vorbește din guvernarea PSD, doar că atunci, în mandatul de premier al Vioricăi Dăncilă, costurile sale erau estimate la 45 milioane euro. Întrebat de HotNews.ro cum a ajuns să coste 500 milioane euro, premierul Cîțu a spus că suma a fost stabilită de specialiști și că nu a primit comentarii de la Comisia Europeană.

Guvernul a aprobat joi, 3 iunie, o propunere de politică publică în domeniul e-guvernării care vizează cheltuirea a 2,4 miliarde de euro în următorii 10 ani pentru transformarea digitală a României.

O componentă esențială este crearea cloud-ului guvernamental, o infrastructură IT care va avea la bază 4 centre de date și care va fi menită să lege într-o singură rețea și o singură bază de date interoperabilă toate ministerele și agențiile guvernamentale.

Premierul Cîțu: Nu vor fi de ajuns doar 500 milioane de euro din PNRR pentru cloud-ul guvernamental

Întrebat de HotNews.ro despre costurile acestui proiect de digitalizare, premierul Cîțu a susținut că cei 500 de milioane de euro nu ar fi de ajuns.

„Să știți că nu va fi de ajuns doar PNRR, pentru că doar să construiești cloud-ul e un proiect, după aceea să construiesti pentru fiecare minister, partea de transformarea digitală ca să le conectezi la cloud reprezintă alt proiect și după aceea trebuie să vedem cum ducem toată administrația în viitor. Sunt lucruri care merg împreună. Prin PNRR noi nu rezolvăm toate problemele pe care le avem în Romania, nici de infrastructură, nici de digitalizare, ci doar o parte dintre ele. (..)
Avem pentru aproape aceeași perioada 46 miliarde de euro fonduri europene. Sunt 76 miliarde de euro care vin în Romania într-o perioada foarte scurtă, deci trebuie să luăm proiectele să le punem acolo. Multe din proiecte din transport care nu au intrat în PNRR se vor regăsi în fonduri europene. La fel și cu proiectele din digitalizare.”, a declarat joi Florin Cîțu în briefingul de presă după ședința de Guvern.

HotNews.ro i-a semnalat premierului că este ciudat să spună că suma de 500 de milioane de euro nu ar fi de ajuns în condițiile în care, acest proiect de cloud guvernamental, care nu este de ieri de azi, avea o alocare de 45 milioane de euro în Guvernarea PSD în anul 2018. Și atunci au existat controverse cu privire la suma prea mare de bani și s-a vorbit de o posibilă repetare a eșecului eRomânia.

Cum s-a ajuns de la 45 milioane de euro la 500 milioane de euro?

„Eu vă spun ce spun specialiștii. Există un cost. În PNRR totul este în detaliu și ar trebui văzută și partea de cost, cum a fost fiecare proiect bugetat. Specialiștii spun că este necesară suma de 500 de milioane de euro”, a declarat premierul Florin Cîțu.

Cîțu a uitat că răsunătorul eșec al strategiei de digitalizare eRomânia a fost în Guvernul PDL, condus de Emil Boc: Nu cred că trecutul este cea mai bună estimare pentru viitor

HotNews.ro i-a amintit apoi premierului de controversata strategie de e-guvernare eRomânia, care viza 500 milioane de euro în digitalizarea administrației publice și care în final a fost un eșec total, și l-a întrebat dacă nu are temeri în privința noii strategii de digitalizare adoptată azi de Guvern – de 2,4 miliarde de euro.

„Nu. Eu știu că tot ce a făcut PSD a fost un eșec total, tocmai că noi corectăm ce a a făcut PSD, poate tocmai de asta ne costă și mai mult.”, a răspuns Cîțu.

HotNews.ro i-a semnalat a premierului că strategia eRomânia a fost lansată de Guvernul PDL condus de Emil Boc, cel care acum este în PNL.

Click pentru a deschide

„Și? Noi am făcut anul trecut proiecte care erau din 2013 în sertare la Ministerul Finanțelor și le-am făcut mai repede și mai ieftin. Faptul că ceva nu a mers în trecut, nu înseamnă cu nu va merge în viitor. Am demonstrat anul trecut și vom demonstra și anul acesta că proiecte care stateau prin sertare de ani de zile acum sunt făcute. Nu cred că trecutul este cea mai bună estimare pentru viitor.”, a spus Cîțu.

Întrebat de ce, pe lângă acest cloud guvernamental care ar trebui să lege toate ministerele și agențiile, atât în PNRR cât și în strategia recent aprobată de Guvern, se propune finanțarea și altor infrastructuri de tip cloud la alte ministere, precum Educație ori MAI, și care ar fi logica economică, premierul a susținut că nu crede ca este vorba de cloud-uri separate și a recomandat să ne adresăm specialiștilor.

„Nu cred că este vorba de cloud-uri separate. Este vorba de centre de date și sunt diferite. Sunt baze de date publice și baze de date clasificate. Poți să ai și două centre de date în aceeași instituție. Eu vă rog ca detaliile tehnice să le luați de la specialiști, ei vin cu propunerile. Nu am văzut comentarii de la Comisia Europeană în privința cloud-ului, au fost pozitivi.
Îmi place că dezbatem ceva de care România are nevoie ca de aer – transformarea digitală. Îmi aduc aminte că și anul trecut mi se spunea că nu se poate nici să plătim taxe prin internet, că nu se poate nici identificarea vizuală la ANAF, nu putem face nici conectarea caselor de marcat. Le-am făcut pe toate.
Poate scepticismul dvoastră este oarecum justificat de ceea ce au făcut alți politicieni pâăa acum, dar ceea ce am facut noi, această Guvernare și anul trecut, nu justifică acest scepticism. Ar trebui să vedem întâi cum merg lucrurile și după aceea discutăm.”, a mai delcarat premierul Cîțu.

Ce sume sunt alocate prin PNRR transformării digitale a României: 1,89 miliarde de euro pentru un cloud guvernamental și sisteme publice digitale

Ministrul Ghinea a prezentat miercuri tot Planul Național de Redresare și Reziliență, care a fost trimis Comisiei Europene, unul din principalii piloni fiind transformarea digitală – capitol la care se vor aloca 1,89 miliarde de euro.

Din această sumă, cei mai mulți bani se vor duce către realizarea și migrarea către cloud-ul guvernamental – 500 milioane de euro.

Click pentru a deschide

În anexele la PNRR este prezentată o detaliere a celor 1,89 miliarde de euro care vor lua calea digitalizării

Click pentru a deschide

Pentru cloud guvernamental este alocată suma de peste 373 milioane de euro, iar pentru migrare/dezvoltare aplicații – alte 170 milioane de euro.

Cloud-ul guvernamental – un proiect inițiat în Guvernarea PSD: Ce controverse a stârnit atunci acest proiect care era estimat la 45 milioane de euro

În vara anului 2018, Ministerul Comunicațiilor, condus de Petru Cojocaru (PSD), în parteneriat cu Agenția pentru Agenda Digitală a României (AADR) și Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), voia să dezvolte o platformă națională de could guvernamental, un proiect cu o valoare de 45 milioane euro (fonduri UE și de la buget).

Augustin Jianu, fostul ministru al Comunicațiilor în Guvernul Grindeanu, care a vrut să facă acest proiect în parteneriat public-privat, a susținut atunci că în varianta propusă de Cojocaru acest cloud va fi o cheltuială mai inutilă decât portalul eRomânia, din aceleași motive: se pune ‘carul înaintea boilor’ – milioane de euro pe o infrastructură care nu se știe dacă și cum va fi folosită.

„Ministerul Comunicațiilor (MCSI) “pune carul înaintea boilor” și construiește un sistem prin care livrează IaaS (Infrastructure as a Service), fără să știe exact le ce va fi folosită infrastructura sau de către cine. MCSI repetă greșelile pe care le-a făcut și în cazul proiectului e-România 2, proiect prin care Guvernul Boc a cheltuit aproximativ 12 milioane de euro pentru a dezvolta o platformă inutilă. Acest proiect de cloud este “exact ce ne lipsea” – încă o platformă.
MCSI a aprobat de curând și un alt ghid pentru “e-Guvernare și interoperabilitate”. Nu văd niciun motiv logic care să justifice existența a două ghiduri distincte. Normal ar fi ca măcar să existe o corelare între cele două. Deși ghidul de cloud prevede că “proiectul va asigura resurse tehnologice în mediu virtual pentru instituțiile publice, în vederea livrării serviciilor publice în format electronic, prioritar pentru evenimentele de viață”, ghidul de e-Guvernare și interoperabilitate nu prevede utilizarea cloud-ului guvernamental pentru evenimentele de viață aferente stării civile.
Ba mai mult, în conformitate cu ghidul de e-Guvernare și interoperabilitate MAI își face propria infrastructură tip cloud, pe care încearcă să o “deghizeze”, într-o manieră extrem de “inteligentă”, sub denumirea de “Hub”. Pentru că nu există nicio explicație logică, nu pot decât să presupun că grupurile de interese din jurul MAI și MCSI au împărțit frățește banii europeni pentru digitalizare.”, declara atunci Augustin Jianu.

Exact aceeași problemă se păstrează și în Guvernul Cîțu și modul cum s-a dercis alocarea banilor din PNRR pentru digitalizare – mai multe Ministere își fac propriile infrastructuri de tip cloud, inclusiv MAI, în pofida faptului că se creează acest cloud guvernamental de 500 milioane de euro.

Experți în e-guvernare care au dorit să-și păstreze anonimatul au precizat pentru HotNews.ro că „un cloud are sens în momentul când există un singur pool de resurse care sunt puse la dispozitie elastic tuturor „clienților”. Un număr de datacentere (n.a centre de date) chiar dacă sunt interoperabile la nivel de date (exista conectare între ele) nu sunt imediat interschimbabile și la nivel de resurse, adica nu poate prelua Justiția un vârf de încărcare de la Mediu. Nici nu ar fi azi legal, nu poate o instituție să cheltuie resurse pentru o altă instituție. De aceea în unul dintre livrabilele eGov subiectul este abordat pe larg, este imaginat un mecanism de compensare financiară între instituții – ceva foarte complicat și original, deci greu să prindă viață. Fără acest mecanism respectivele datacentere chiar identitice ca tehnologie (greu de crezut când sunt achiziții distincte) nu sunt funcțional un cloud.”