Colesterolul normal nu exclude riscul de AVC. Investigația care poate depista plăcile de aterom de pe vase

Ecografia Doppler de artere carotide și cea de membre inferioare sunt investigații valoroase care aduc informații importante despre sănătatea vaselor de sânge. Vasele de sânge sănătoase sunt asociate cu un risc mai mic de infarct miocardic și accident vascular cerebral, subliniază dr. Dana Stăicuț, medic specialist de medicină internă la Hyperclinica MedLife Băneasa. Medicul atrage atenția asupra riscului depunerilor de plăci de aterom pe vase și face recomandări pentru un stil de viață sănătos care protejează sistemul cardiovascular până la o vârstă înaintată.

Despre bolile cardiovasculare se spune că reprezintă ucigașul numărul 1 al planetei. Unul tăcut care, anual, face peste 17 milioane de victime, la nivel mondial, ceea ce înseamnă că 2.000 de persoane mor în fiecare oră din pricina afecțiunilor cardiovasculare. Potrivit datelor Institutului Național de Sănătate Publică, în România, în anul 2021, o persoană din patru se afla în evidența medicilor de familie cu o boală cardiovasculară, iar jumătate din totalul deceselor din țara noastră au drept cauză aceste patologii.

De ce este importantă ecografia Doppler

Există investigații medicale de screening care pot depista din vreme unele modificări importante ale vaselor de sânge. Printre acestea, ecografia Doppler de artere carotide este folosită adesea în medicina internă pentru că oferă informații valoroase despre riscul cardiovascular, subliniază dr. Dana Stăicuț: „Este o investigație importantă pentru că ne arată grosimea pereților arterelor carotide, dacă există plăci de aterom la acest nivel și dacă s-au produs îngustări ale vaselor. Aceste modificări pot afecta fluxul de sânge către creier și se asociază cu un risc crescut de accident vascular cerebral, dar și cu un risc cardiovascular mai mare în general”.

Medicul atrage atenția asupra unui aspect important, și anume că, dacă sistemul vascular nu funcționează optim, este afectat întreg corpul: „Ne uităm la vasele de la nivelul gâtului, iar dacă acolo, pe artere importante, găsim plăci de aterom, putem suspecta că procesul de ateroscleroză există și în alte teritorii vasculare, inclusiv la nivelul inimii sau al creierului. De aceea, acești pacienți trebuie încadrați corect în categoria de risc cardiovascular”, spune medicul.  

Valoarea de screening a acestei investigații prin ecografie Doppler de artere carotide este cu atât mai mare cu cât pot exista situații în care analizele de sânge ale unui pacient, respectiv profilul lipidic (colesterol total, colesterol LDL, colesterol HDL, trigliceride), indiferent de vârstă, să fie în limitele normale și totuși acel pacient să prezinte plăci de aterom pe vase sau îngroșări ale pereților arterelor carotide, mai spune medicul. „Tot în categoria de risc cardiovascular foarte înalt încadrăm și acești pacienți”, subliniază medicul.

Fumatul, factor de risc la orice vârstă

Dislipidemia – dezechilibrul grăsimilor în sânge – este principala afecțiune care duce la depunerea pe vase a plăcilor de aterom. „Poate fi dislipidemie simplă sau mixtă. Spunem că este dislipidemie mixtă atunci când ambele fracții din lipidogramă – colesterolul și trigliceridele – sunt crescute”, precizează medicul specialist.

Dislipidemia poate fi întâlnită la orice vârstă. „Comparativ cu bărbații, femeile sunt în general mai conștiincioase și vin mai des la medic, chiar dacă nu au simptome. Dar vin la cabinet pacienți de ambele sexe și de orice vârstă. E adevărat, însă, că adresabilitatea crește mai ales după vârsta de 50 de ani”, mai spune medicul.

Totuși, tot mai multe persoane care nu au împlinit încă 50 de ani încep să fie preocupate de sănătatea cardiovasculară, iar acest lucru este cu atât mai important cu cât există factori de risc. 

„Un caz aparte a fost un bărbat de 36 ani, care, în ciuda vârstei tinere, avea plăci de aterom pe arterele carotide. Era fumător, iar fumatul este un factor de risc important la orice vârstă. De ce? Nicotina și celelalte substanțe din fumul de țigară afectează peretele vascular, favorizează inflamația și contribuie la depunerea grăsimilor pe vase. În timp, vasele devin mai rigide, iar riscul de evenimente cardiovasculare crește”, atrage atenția medicul.

Pe lângă fumat, pacientul în cauză avea în familie și cazuri de dislipidemie, ba chiar și un caz de AVC, enumeră medicul alți factori de risc.

Rolul esențial al apolipoproteinei B

În ultima perioadă, s-a produs o modificare importantă în analizele după care medicii se orientează în aprecierea riscului cardiovascular al unui pacient: „Lipidograma este interpretată mai nuanțat. Putem avea pacienți cu valori aparent acceptabile ale colesterolului LDL, dar care au totuși un risc cardiovascular crescut. De aceea, în anumite situații, apolipoproteina B poate aduce informații suplimentare importante”, subliniază dr. Dana Stăicuț.

Cum este posibil? „În ultima perioadă, sunt din ce în ce mai multe studii medicale care ne indică faptul că lipidograma nu ar trebui să se rezume doar la colesterol total, LDL, HDL și trigliceride, ci mai este o analiză care se numește apolipoproteina B. Când vorbim despre colesterol LDL vorbim despre analiza din sânge care ne arată nivelul de grăsime din sânge, cel care se depune pe vas și care poate să fie în limite normale. Dar, dacă am un nivel crescut de apolipoproteină B, atunci riscul cardiovascular este mare la acel pacient și impune investigarea prin ecografie Doppler de artere carotide”, subliniază dr. Stăicuț.

De ce? Pentru o mai bună înțelegere, medicul propune o imagine plastică: „Să ne imaginăm colesterolul ca pe un sistem de transport. Colesterolul LDL reprezintă încărcătura – niște «săculeți» care transportă colesterolul prin sânge. O lipidogramă ne spune cât colesterol există în total, adică ne arată cantitatea de marfă transportată. Însă apolipoproteina B ne spune altceva: câte vehicule transportă această marfă. Fiecare particulă LDL are o singură moleculă de apolipoproteină B, așa că ApoB reflectă numărul de particule aterogene. Astfel, putem avea aceeași cantitate de colesterol, deci o lipidogramă aparent normală, dar dacă această cantitate este distribuită în foarte multe particule mici – adică avem foarte multe «camioane» care circulă prin vase – probabilitatea ca unele dintre ele să pătrundă în peretele arterial și să inițieze formarea plăcilor de aterom este mai mare”.

Cu alte cuvinte, mai spune medicul, nu contează doar cât colesterol transportăm, ci și câte particule îl transportă. „De aceea, apolipoproteina B este un marker foarte important în evaluarea riscului cardiovascular și poate identifica pacienți cu risc crescut chiar și atunci când lipidograma pare în limite normale. Nu doar cantitatea de colesterol contează, ci și numărul de «vehicule» care îl transportă. Cu cât circulă mai multe particule aterogene prin vase, cu atât crește riscul ca ele să lase în urmă plăci de aterom”, completează dr. Stăicuț. 

Cât de des se repetă ecografia Doppler

Ecografia Doppler se recomandă tuturor pacienților cu hipertensiune arterială, cu dislipidemie, diabet zaharat, suprapondere sau obezitate și fumătorilor. Pacientul poate să nu aibă toți acești factori de risc, mai spune medicul: „Oricare dintre ele poate face necesară ecografia Doppler de artere carotide”.

Odată diagnosticat, pacientul rămâne sub monitorizare, iar ecografia Doppler se repetă în funcție de situație: cât de mare este placa de aterom, dacă vasul este îngustat. „Dacă există o stenoză importantă, ecografia Doppler poate fi repetată anual. În alte situații, intervalul poate fi mai mare, de doi-trei ani, în funcție de recomandarea medicului. Este o metodă imagistică neiradiantă, utilă în monitorizarea pacienților cu risc cardiovascular”, precizează medicul specialist.

Dacă pacientul mai este și fumător, cu atât mai mult ar trebui să urmeze aceste indicații încă de la vârsta de 45 de ani, insistă dr. Stăicuț: „Uneori pot fi necesare chiar mai devreme, pentru că pot apărea modificări semnificative. Deci, este foarte important să încadrăm pacientul în grupul de risc cardiovascular corespunzător, indiferent de vârstă. Asta presupune o anamneză detaliată și pacientul chiar să țină cont de indicațiile medicului”.

Ecografie Doppler pentru sănătatea vaselor picioarelor

De asemenea, sănătatea vaselor de sânge de la nivelul membrelor inferioare poate fi investigată cu ajutorul ecografiei Doppler. „Putem vizualiza sistemul arterial și pe cel venos. Pentru că un pacient cu boală arterială sau venoasă periferică, cu insuficiență venoasă cronică este unul cu risc cardiovascular foarte înalt. Iar noi putem vedea prin ecografie Doppler dacă arterele pacientului sunt afectate la nivelul membrelor inferioare, tot prin stenoze, prin flux scăzut, prin tromboze – trombii fiind acele cheaguri de sânge care se pot forma și care împiedică vascularizarea corespunzătoare a unei zone. Deci, dacă noi diagnosticăm o stenoză de membre inferioare, atunci, sigur că da, riscul cardiovascular este înalt, pentru că înseamnă că întreg sistemul arterial sau venos din corp este afectat, inclusiv inima”, precizează specialista.

Problemele vaselor de sânge de la nivelul membrelor inferioare se pot trata cu medicamente special concepute pentru sistemul arterial sau pentru sistemul venos și care îmbunătățesc tonusul vaselor de sânge din tot corpul, scăzând în acel fel riscul cardiovascular.

Ecografia abdominală, o dată pe an

O altă investigație imagistică cu valoare de screening este ecografia abdominală. Aceasta ar trebui făcută o dată pe an, alături de analizele de sânge, scaun și urină, recomandă dr. Stăicuț: „Ecografia abdominală ne ajută să vedem aspectul organelor interne, chiar și atunci când analizele de sânge sunt în limite normale. Putem identifica modificări la nivelul ficatului, rinichilor, colecistului sau pancreasului, cum ar fi steatoza hepatică, litiaza biliară ori modificări sugestive pentru încărcare grasă. Vedem, de asemenea, ecostructura pancreasului și-i măsurăm dimensiunea. Dacă pancreasul este infiltrat cu grăsime, atunci secreția de insulină poate să fie afectată și pacientul poate să aibă o glicemie crescută cu prediabet sau chiar diabet zaharat sau o rezistență la insulină. Foarte de actualitate este rezistența la insulină, chiar în rândul tinerilor”, atrage atenția medicul specialist.

Un obicei care poate contribui la dezechilibre metabolice este ciugulitul frecvent între mese, subliniază dr. Stăicuț: „Adică, mâncatul între mese. Sunt pacienți care stau o oră, două, iar bagă ceva în gură. Și atunci când bagă ceva în gură, pancreasul simte și secretă insulină. În timp, se instalează rezistența la insulină. În acest context, chiar și un aport caloric redus, dacă este fragmentat în multe episoade alimentare pe parcursul zilei, poate întreține secreția repetată de insulină și poate favoriza dezechilibre metabolice. Pentru a vizualiza astfel de probleme, este recomandată o ecografie abdominală de rutină și, indiferent că avem sau nu simptome, trebuie să o facem o dată pe an”, invită medicul.

Pregătirea pentru o ecografie abdominală este simplă: pacientul trebuie să stea nemâncat cu 5 ore înainte, să nu bea cafea, dar să bea o jumătate de litru de apă plată pentru ca vezica urinară să fie plină. 

Recomandări pentru un stil de viață sănătos

Mișcarea este prima recomandare pentru un stil de viață sănătos, consideră dr. Stăicuț: „Să facem 8.000-10.000 de pași în fiecare zi, dar când îi facem, să fim siguri că ne și crește un pic pulsul. Adică să gâfâim puțin, să mergem în pas alert, pentru că atunci când crește pulsul, are un efect cardio și ne ajută”.

În plus, medicul recomandă să nu depășim trei mese pe zi: „Nu sunt de acord cu trei mese și două gustări pe zi, e prea multă mâncare și atunci o să ne îngrășăm. Sunt de acord cu fasting-ul. Îmi place fasting-ul, dar trebuie să îl facem responsabil. Pentru că, dacă nu mănânc toată ziua, dar compensez după 7.00-8.00 seara cu o masă copioasă nu este bine. După ora 7 seara, cel târziu 8, ar trebui să fie repaus digestiv pentru că funcția ficatului după această oră este de a elimina radicalii liberi, acele toxine care se acumulează peste zi și infiltrează ficatul cu grăsime și îl stimulează să producă colesterol în exces. Cei care practică fasting-ul, ar fi bine să nu mai mănânce nimic după ora 7.00-8.00 seara. 

Un lucru important de reținut este acela că nu trebuie să ne ridicăm de la masă sătui. „Să avem senzația aceea că am mai fi mâncat ceva, dar ne oprim. Pentru că, în creier, senzația de sațietate este percepută după 20 de minute”.

Totodată, trebuie să ne hidratăm corespunzător. „Dar să ținem cont de un lucru: de când ne trezim dimineața și până la 8.00 seara ar trebui să bem unu-două pahare de apă pe oră? De ce? Ca să nu bem apă după ora 8 seara și să mergem la toaletă noaptea. Acest lucru tulbură somnul, iar, la bărbați, pune presiune pe prostată. Sunt unii care nu doar că beau, ci își mai iau și o sticlă de apă lângă pat ca să bea peste noapte. Nu sunt de acord cu asta, chiar nu-i necesar”, spune dr. Stăicuț. Atunci când mergem la mare, la munte, la sală sau după un antrenament, cantitatea de apă trebuie suplimentată corespunzător pentru a înlătura pericolul deshidratării.

Alimentația trebuie compusă, în general, din carne slabă de pui sau curcan, din pește la grătar sau la cuptor. „Contează și ordinea în care mâncăm din farfurie, felul cum combinăm alimentele între ele. Adică dacă în farfurie am și proteină, și vegetale, salată și carbohidrați, să mâncăm întâi salata, vegetalele, apoi proteina și la urmă carbohidratul. Această ordine a alimentelor ne permite să evităm un eventual vârf glicemic. În plus, dimineața, când ne trezim, ar trebui să nu bem cafeaua pe stomacul gol. Mi se pare că iaurtul cu 2% grăsime n-ar trebui să lipsească din frigiderele noastre”, recomandă medicul.

Ce mai facem pentru o viață sănătoasă? Periodic, analize de sânge, urină și scaun, pentru a identifica sângerările oculte. Adică, o dată pe an, indiferent de vârstă și sex: „Și o ecografie abdominală, de asemenea, indiferent de vârstă și sex. Examenul Babeș-Papanicolau la femeile care și-au început viața sexuală, o dată pe an, iar după vârsta de 50 de ani, din 5 în 5 ani, endoscopie și colonoscopie, adică screening al tubului digestiv. Pe cei cu antecedente în familie de cancer de tub digestiv îi trimitem de la 45 de ani, din 3 în 3 ani, să facă endoscopie și colonoscopie”.

În cazul fumătorilor, recomandările cuprind și un screening prin CT cu substanță de contrast la fiecare 4-5 ani, după vârsta de 50 de ani. „Așa cum spuneam, ecografia Doppler de artere carotide intră în screening cam la 45-47 de ani, iar pentru pacienții fumători, hipertensivi, cu dislipidemii sau antecedente de AVC și infract miocardic în familie, chiar mai devreme”, conchide medicul specialist.

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România și face parte dintr-un demers amplu de informare și educare, dedicat prevenției și unui stil de viață sănătos, pe termen lung.

La MedLife, sănătatea este abordată cu atenție și responsabilitate, pornind de la nevoile reale ale fiecărui pacient. Deciziile medicale se bazează pe evaluări complexe, susținute de echipe multidisciplinare de medici buni și tehnologii de ultimă generație. Prin soluții moderne de diagnostic și tratament și, mai nou, prin expertiza în genomică și posibilitatea de identificare timpurie a riscurilor pentru boli comune sau asociate stilului de viață, MedLife își propune să ajute oamenii să aibă mai multă grijă de sănătatea lor.

Obiectivul este clar: prevenția activă și intervenția la timp, înainte ca problemele de sănătate să afecteze echilibrul și calitatea vieții. Pentru că sănătatea înseamnă mai mult decât absența bolii. Înseamnă energie, mobilitate și echilibru, la orice vârstă. MedLife investește constant în soluții care susțin o stare de sănătate durabilă și contribuie la o viață trăită bine, nu doar astăzi, ci pe termen lung.

Mai multe informații despre serviciile disponibile pot fi găsite pe https://www.medlife.ro/.

Articol susținut de MedLife