Comisia Europeană a îmbunătățit estimarea de creștere a economiei românești la 3,2%

Comisia Europeană estimează o creștere economică de 3,2% pentru acest an, și de 3,5% pentru 2024, conform prognozei de primăvară. De precizat că în iarnă se aștepta la 2,5% pentru 2023.

Inflația estimată e de 9,7% pentru 2023, procentul fiind menținut.

În ceea ce privește deficitul bugetar, Comisia Europeană se așteaptă la 4,7% din PIB în 2023 și 4,4% în 2024.

Datoria publică anticipată este de 45,6% din PIB pentru 2023 și 46,1% în 2024.

Menționăm că datele actuale ale datoriei publice ne arată că în februarie 2023 a fost depășit pragul de 50%.

Referindu-se la economia europeană, CE afirmă: „scăderea prețurilor la energie, reducerea constrângerilor legate de ofertă și o piață puternică a forței de muncă au susținut o creștere moderată în primul trimestru al anului 2023, eliminând temerile legate de o recesiune”.

„Acest început, mai bun decât se preconizase, ridică perspectivele de creștere pentru economia UE la 1% în 2023 (comparativ cu 0,8 % în previziunile intermediare din iarnă) și la 1,7 % în 2024 (comparativ cu 1,6% în previziunile din iarnă)”, menționează sursa citată.

Revizuirile în sens ascendent pentru zona euro sunt de o amploare similară, creșterea PIB-ului fiind estimată în prezent la 1,1% în 2023, respectiv la 1,6% în 2024.

Pe fondul presiunilor persistente asupra prețurilor de bază, inflația a fost, de asemenea, revizuită în sens ascendent comparativ cu scenariul din iarnă, ajungând la 5,8% în 2023 și la 2,8% în 2024 în zona euro.

PIB-ul în zona euro a crescut

Conform estimării-semnal preliminare a Eurostat, PIB-ul a crescut cu 0,3% în UE și cu 0,1% în zona euro în primul trimestru al anului 2023. Potrivit principalilor indicatori, această creștere ar urma să continue fără întreruperi în trimestrul al doilea.

„Economia europeană a reușit să limiteze impactul negativ al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, făcând față crizei energetice prin diversificarea rapidă a aprovizionării și prin scăderea considerabilă a consumului de gaze”, spune Comisia.

• Reducerea semnificativă a prețurilor la energie se repercutează asupra întregii economii, conducând la scăderea costurilor de producție ale întreprinderilor. La rândul lor, consumatorii constată o scădere a facturilor la energie, deși consumul privat ar urma să se mențină la un nivel scăzut, întrucât ritmul de creștere a salariilor rămâne sub nivelul inflației.

„Dat fiind că inflația rămâne ridicată, condițiile de finanțare ar urma să se înăsprească și mai mult. Deși se așteaptă ca BCE și alte bănci centrale din UE să se apropie de sfârșitul ciclului de creștere a ratelor dobânzii, este probabil că turbulențele recente din sectorul financiar vor spori presiunea asupra costurilor legate de credite și asupra accesului la acestea, încetinind ritmul de creștere a investițiilor, în special a celor din sectorul rezidențial”, menționează sursa citată.

• În pofida introducerii unor măsuri de sprijin pentru atenuarea impactului prețurilor ridicate la energie, creșterea nominală puternică și eliminarea ultimelor măsuri rămase din vremea pandemiei au determinat reducerea în continuare a deficitului public agregat al UE până la 3,4 % din PIB în 2022.

• În 2023 și, mai pregnant, în 2024, scăderea prețurilor la energie ar trebui să le permită guvernelor să elimine treptat măsurile de sprijin în domeniul energiei, ceea ce va determina noi reduceri ale deficitului, până la 3,1% și, respectiv, 2,4% din PIB.

• Se estimează că ponderea datoriei în PIB la nivelul întregii UE va scădea constant până sub 83% în 2024 (90% în zona euro), dar va rămâne peste nivelurile anterioare pandemiei. Se constată o mare eterogenitate a traiectoriilor bugetare din statele membre.

„Deși inflația poate sprijini îmbunătățirea finanțelor publice pe termen scurt, acest efect se va disipa în timp, pe măsură ce vor crește costurile de rambursare a datoriei și cheltuielile publice vor fi ajustate progresiv la nivelul mai ridicat al prețurilor”, spune Comisia.