Comisia Europeană renunță la plafonarea prețului gazelor rusești și plănuiește „o taxă de solidaritate” pentru companiile din energie

Comisia Europeană condusă de Ursula von der Leyen va da înapoi în privința plafonării prețului pentru gazele naturale importate din Rusia, alegând în schimb să meargă pe ideea suprataxării companiilor energetice, potrivit unui document oficial obținut de jurnaliștii de la The Guardian.

Un draft al documentului privind „instrumentul de urgență” privind electricitatea consultat de jurnaliștii britanici nu conține un plafon pentru importurile de gaze din Rusia, dar nici pentru cele in alte state după ce țările membre ale blocului comunitar nu au reușit să ajungă la un acord săptămâna trecută.

În schimb, este așteptat ca executivul UE să introducă o taxă pe profiturile ridicate ale companiilor ce ard combustibili fosili, urmând ca o măsură separată să fie adoptată pentru producătorii de electricitate ce generează emisii de carbon reduse.

Companiile din domeniul petrolier, gazelor naturale și cărbunelui vor trebui să facă o contribuție financiară „de solidaritate” pe baza „surplusului taxabil făcut în anul fiscal 2022”, potrivit documentului redactat de Comisie.

The Guardian notează că Ursula von der Leyen va publica probabil miercuri planul de a gestiona situația privind creșterea prețurilor la electricitate în blocul comunitar, concomitent cu susținerea discursului privind starea uniunii.

Este posibil ca textul final să fie schimbat însă documentul redactat până acum arată că executivul de la Bruxelles se îndoiește că va obține suficient sprijin de la statele membre pentru a impune un preț maxim asupra gazului rusesc ca răspuns la invadarea Ucrainei pe 24 februarie.

Statele membre care importă cantități importante de gaze naturale din Rusia, printre care se numără Ungaria, Slovacia și Austria, s-au pronunțat împotriva măsurii din cauza temerilor că Kremlinul va sista complet toate livrările de gaze naturale.

De altfel, președintele rus Vladimir Putin a amenințat că va face tocmai acest lucru dacă blocul comunitar va adopta propunerea formulată de von der Leyen pe 7 septembrie.

Poziția României în privința plafonării prețului gazului rusesc

România a susţinut o propunere surprinzătoare vinerea trecută, la consiliul miniştrilor energiei de la Bruxelles, pledând nu doar pentru o plafonare a prețului gazelor importate din Rusia, ci al tuturor gazelor importate în blocul comunitar.

Poziția guvernului de la București a fost făcută publică printr-un comunicat al Ministerului Energiei emis vineri după-amiază:

„Cu privire la măsurile de intervenţie pe termen scurt, România susţine o abordare echitabilă faţă de toate statele membre. Plafonarea preţului la gazul natural la nivelul UE, inclusiv la cel importat din Rusia, este susţinută de mai multe state membre, inclusiv de către România şi ar putea contribui semnificativ la reducerea volatilităţii pieţei europene.

În acest sens, România a subliniat importanţa activării Platformei Energetice Europene pentru achiziţia în comun a gazelor naturale astfel încât să se asigure o distribuţie echitabilă a volumelor suplimentare de gaze şi LNG atrase către UE”.

Printre ţările care au cerut plafon generalizat, în ciuda propunerii Comisiei Europene, s-au aflat cele cu un grad mare de dependenţă faţă de gazele ruseşti, precum Ungaria, Austria, Slovacia, Polonia, Cehia, dar şi ţări din vest, precum Franţa şi Belgia. România a fost şi ea în acest pluton, chiar dacă gradul de dependenţă este unul dintre cele mai reduse din UE.

România îşi asigură întregul consum din producţie proprie şi doar iarna are nevoie de importuri, în vârf de consum.

Statele care s-au arătat total împotriva acestei idei şi au susţinut Comisia Europeană au fost cele baltice.

Abordarea norvegiană privind piața energetică

Potrivit documentului redactat acum de UE, companiile de gaze naturale și petrol vor trebui să „împartă” din profiturile suplimentare pentru a ajuta gospodăriile și industriile europene să facă față costurilor vertiginoase cu facturile la energie.

„Vom propune să existe o contribuție de solidaritate în cazul companiilor de combustibili fosili. Fiindcă toate sursele energetice trebuie să ajute la depășirea acestei crize”, a declarat de altfel Ursula von der Leyen pe 7 septembrie.

Abordarea UE este în contrast cu cea a Norvegiei, care a devenit cel mai mare furnizor de gaze naturale al Europei mai devreme în cursul acestui an, după ce Rusia a limitat sau sistat complet exporturile de gaze către unele state membre ale blocului comunitar.

Întrebat în luna august despre introducerea unor taxe suplimentare pentru companiile energetice, ministrul norvegian al Energiei Terje Aasland a răspuns că guvernul de la Oslo nu are vreo intenție în acest sens:

„Nu avem niciun fel de discuții despre taxe suplimentare. Veniturile suplimentare de acum ale companiilor formează baza pentru investițiile viitoare și baza pentru întreaga transformare a sectorului energetic”.

„În principiu piața este predictibilă. Când există raritate prețurile sunt ridicate. Asta contribuie de asemenea la creșterea producției și virează gazul către piețele care au cel mai mult nevoie de el”, a explicat el.

„Să perturbi piața și faci reguli care arată bine acum ar putea contribui la distrugerea fundațiilor pentru construirea stabilității și încrederii pe viitor”, a subliniat ministrul norvegian.

Urmărește ultimele evoluții din a 202-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.RO.