Concluzia specialiștilor despre consumul de proteine contrazice tendința din ultimii ani. Ce a arătat analiza a peste 350 de studii

Mai multe proteine nu înseamnă automat mai multe beneficii pentru sănătate, mai ales în cazul persoanelor sedentare. O analiză amplă arată că un aport moderat ar putea fi suficient pentru mulți adulți.

În prezent, rafturile magazinelor abundă în produse bogate în proteine – de la cunoscutele batoane și shake-uri proteice până la cereale, cafea și chiar și apă proteică. Ultima este o categorie relativ nouă de băuturi cu proteine, apărută ca alternativă mai ușoară la shake-uri. O întreagă ramură a industriei alimentare s-a dezvoltat în jurul ideii că un aport crescut de proteine susține dezvoltarea masei musculare, dar și controlul greutății și ajută la menținerea sănătății odată cu înaintarea în vârstă.

Întrebarea pe care și-a pus-o o echipă de specialiști americani este însă cât de multe proteine ne sunt, de fapt, necesare și dacă produsele îmbogățite cu proteine aduc beneficii reale persoanelor care au deja o alimentație echilibrată.

Concluzia unui review amplu al literaturii științifice, care a reunit rezultatele a peste 350 de studii, contrazice percepția generală privind nevoia unui consum crescut de proteine. De fapt, specialiștii spun că mai puține proteine în alimentație ar putea contribui la o îmbătrânire mai lentă. Ele nu trebuie să lipsească din alimentație, însă doar un aport moderat îmbunătățește metabolismul, reduce inflamația și încetinește deteriorarea celulară, se arată în noua analiză, publicată în revista de specialitate Cell Press Blue.

Rolul mișcării în ecuația proteinelor 

Concret, cercetătorii au examinat modul în care reducerea proteinelor ar putea influența procesul de îmbătrânire și au descoperit că un aport ridicat de proteine ar putea avea consecințe negative asupra sănătății în cazul persoanelor sedentare. 

„Este evident că proteinele aduc beneficii în ceea ce privește creșterea musculară și răspunsul la efort în cazul persoanelor active. Însă, dat fiind faptul că majoritatea oamenilor sunt relativ sedentari, este mai probabil ca mulți dintre aceștia să consume mai multe proteine ​​decât au, de fapt, nevoie, ceea ce are consecințe negative asupra sănătății, în timp”, a explicat Dudley Lamming, autorul corespondent al studiului, de la Universitatea din Wisconsin-Madison, citat de ScienceDaily. 

Mai puține proteine, beneficii mai mari? 

Restricția de proteine ar putea reprezenta o alternativă la restricția calorică, spun specialiștii. Este cunoscut faptul că reducerea aportului caloric poate scădea riscul apariției unor boli legate de vârstă, inclusiv cancer. Totuși, urmarea unei diete hipocalorice este dificilă pentru mulți oameni și poate fi nerealistă pe termen lung.

Însă o dietă cu mai puține proteine ar fi mai ușor de urmat, consideră cercetătorii. Potrivit unora dintre studiile analizate, muștele și rozătoarele trăiau mai mult atunci când consumau mai puține proteine chiar și în condițiile unui aport caloric total neschimbat. Ulterior, studiile clinice realizate pe oameni au produs rezultate similare, arată sursa citată. 

Concret, participanții la studii care au redus aportul de proteine nu doar că au scăzut în greutate și grăsime corporală, dar și-au îmbunătățit diverși indicatori legați de sănătate, cum ar fi glicemia à jeun (pe nemâncate), chiar dacă numărul total de calorii pe zi era mai mare. 

Americanii au răsturnat piramida alimentară

Pe de altă parte, alte studii indică faptul că un aport ridicat de proteine poate favoriza scăderea în greutate și poate veni în sprijinul persoanelor în vârstă, în sensul că le ajută să-și mențină masa musculară. Aceste rezultate i-au determinat pe americani să revizuiască recomandările nutriționale. 

În ianuarie 2026, SUA au lansat un ghid în care autoritățile americane recomandă un aport zilnic de 1,2-1,6 grame de proteine per kilogram de greutate corporală, față de valoarea de referință de 0,8 grame de proteine per kilogram corp folosită anterior.

Ghidul american, care răstoarnă vechea piramidă alimentară pune accentul în special pe proteine de origine animală: carne roșie și albă, pește sau ouă, însă nu exclude nevoia de surse vegetale: fasole, mazăre, linte, nuci, semințe și soia. Noua orientare, mult mai favorabilă unui aport proteic crescut decât recomandările anterioare, a generat numeroase discuții în comunitatea medicală și nutrițională. 

Cum influențează proteinele procesul de îmbătrânire 

În contextul în care americanii, indiferent de vârstă, sunt sfătuiți de autorități să consume proteine mai mult ca oricând, comunitatea științifică a încercat să vadă ce se întâmplă în organism atunci când consumul proteic scade în loc să crească. 

Ei au observat că un aspect important este legat de factorul de creștere a fibroblastelor 21 (FGF21), un hormon ale cărui niveluri cresc atunci când aportul de proteine ​​scade. FGF21 poate crește consumul energetic, poate îmbunătăți reglarea glicemiei și poate reduce inflamația. 

Cine are, de fapt, nevoie de mai multe proteine 

Cercetările sugerează că un aport excesiv al următorilor aminoacizi – metionina, izoleucina și valina – ar putea activa căi biologice care stimulează creșterea. Activarea persistentă a acestor căi a fost asociată cu un risc mai mare de obezitate, inflamație și alte procese legate de îmbătrânire. 

„Anumite grupuri au, în mod clar, nevoie de mai multe proteine, de exemplu, femeile însărcinate. Și unele persoane vârstnice pot avea necesități nutriționale sporite. Totuși, pentru mulți adulți sedentari, alimentele îmbogățite cu proteine ​​s-ar putea să nu ofere beneficiile pentru sănătate la care aceștia se așteaptă”, susține Dudley Lamming, autorul corespondent al studiului.

Potrivit specialistului, activitatea fizică regulată ar putea oferi protecție, direcționând proteinele către dezvoltarea și menținerea unei musculaturi puternice și sănătoase.

Concluzia cercetătorilor nu este, așadar, că proteinele ar trebui evitate, ci că ideea unui aport cât mai mare, indiferent de stilul de viață, merită reconsiderată. Pentru cei care fac mișcare, necesarul poate crește, însă pentru adulții sedentari, mai multe proteine pot face mai mult rău decât bine.