Conflict între oamenii de știință care studiază orașul antic Pompei. Ce fac arheologii este vandalism, acuză vulcanologii

Este una dintre cele mai ambițioase cercetări arheologice de până acum. Proiectul Marele Pompei promite descoperiri extraordinare despre viața în Imperiul Roman, inclusiv profilul genetic al locuitorilor orașului, preferințele lor culinare, ocupațiile și starea de sănătate, scrie Guardian.
Dar, pe măsură ce straturile de rocă vulcanică sunt înlăturate pentru a scoate la iveală secretele ascunse ale orașului, unii sunt departe de a se bucura. Vulcanologii spun că săpăturile arheologice distrug indicii despre erupția din anul 79 ce s-a putea dovedi cruciale pentru protejarea celor 600.000 de oameni care trăiesc în ziua de astăzi la poalele Vezuviului.
După ani de tensiuni mocninde, între cele două facțiuni științifice a izbucnit un conflict deschis, iar vulcanologii au publicat o scrisoare deschisă în cunoscuta revistă de profil Nature, criticând distrugerea ”alarmantă” a depunerilor vulcanice.
”Se pare că nu-și dau seama că prin entuziasm arheologic comit un act de vandalism față de vulcanologie”, spune Roberto Scandone, profesor de vulcanologie la Universitatea din Roma.
”Păstrarea unei părți a depunerilor are valoare nu numai pentru oamenii de știință, ci și pentru vizitatori care vor putea să vadă cum vulcanul a distrus orașul”, a adăugat el. De cealaltă parte, arheologii spun că ei colaborează cu vulcanologii la Universitatea din Napoli și le transmit acestora că mai există destulă rocă vulcanică de studiat în afara zonelor de interes arheologic.
”Marele Pompei”, lansat în 2012, este un proiect de 105 milioane de euro lansat de guvernul italian și de UE pentru conservarea sitului ce a decăzut într-o stare periculoasă, dar și pentru realizarea de descoperiri arheologice și științifice. Săpăturile sunt realizate în treimea sitului Unesco ce nu a fost cercetată până acum.
Christopher Kilburn, cercetător în fizica Pâmântului, consideră că motivul pentru care Pompei a devenit sinonim cu dezastrul a fost dat deoparte.
”Există un sentiment de frustrare pentru că vulcanologia nu prea este luată în serios”, spune el.
Potrivit lui Kilburn, oamenilor de știință nu li se permite să intre în anumite zone din motive de siguranță și sănătate. ”Dar, când este găsit ceva interesant, toate televiziunile și presa sunt acolo. Se pare că nu este periculos pentru ei, dar este periculos pentru vulcanologii profesioniști”, acuză cercetătorul.
Conservarea straturilor de rocă din siturile locuite este importantă pentru reconstruirea trecerii violente a râurilor de lavă, a curenților de gaz fierbinte și a materiei vulcanice care a distrus Pompei, spune Kilburn.
”Sperăm să folosim arheologia pentru a înțelege detaliile modului în care fluxuri piroclastice reale trec pe lângă clădiri reale, pentru a îmbunătăți populații viitoare nu numai de lângă Vezuviu, ci și în cazul vulcanilor asemănători din toată lumea”, a mai declarat cercetătorul.
Vezuviul este ”în adormire” la acest moment, dar se apreciază că se va trezi la un moment dat.