Coridorul Vertical: toată lumea îl vrea, nimeni nu se înțelege la preț
Războiul consolidează importanța strategică a proiectului, însă rămân deschise probleme critice, în special legate de tarifele practicate, care vor determina viabilitatea sa comercială, scrie presa elenă.
Coridorul Vertical este în căutarea unor noi „clienți” care să dorească să se alăture proiectului, prin intermediul unor rute ocolitoare.
Coridorul Vertical (cu ramificațiile sale care includ ca puncte importante din Grecia portul Alexandroupoli, prin care GNL-ul este transportat către conducta IGB greco-bulgară, și orașul Komotini cu conducta TAP, prin care gazul natural azer este direcționat tot către conducta de gaze IGB greco-bulgară) este o prioritate strategică pentru SUA, fiind văzut ca un instrument cheie pentru exportul de GNL american în Europa Centrală și de Est.
Proiectul leagă Grecia cu Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Moldova și Ucraina, reducând dependența de gazul rusesc și consolidând securitatea energetică. În acest context, în timpul recentei sale vizite la Belgrad, ministrul grec al Mediului și Energiei, Stavros Papastavrou, a discutat cu omologul său sârb, Dubravka Dzentovic Handanovic, despre proiecte care vor duce la extinderea Coridorului Vertical de Gaze Naturale în Serbia și, mai extins, în Balcanii de Vest. Discuția s-a concentrat pe proiectele de conducte de gaze naturale care contribuie la diversificarea surselor de energie ale Serbiei, o țară care depinde în mare măsură de Rusia pentru aprovizionarea sa cu energie.
Importanța strategică a Coridorului Vertical este evidențiată în mod clar de criza energetică gravă în curs, ca urmare a atacurilor continue asupra instalațiilor energetice din Orientul Mijlociu.
În contextul unei crize energetice a cărui amploare este încă necunoscută, securizarea și consolidarea rutelor alternative de aprovizionare este acum mai mult decât imperativă, pentru a reduce dependența de Rusia și a proteja securitatea energetică a Bătrânului Continent, iar Coridorul Vertical se află în prim-plan.
Comisia Europeană pare să favorizeze o abordare cuprinzătoare a obstacolelor instituționale mai degrabă decât o altă extindere temporară a excepțiilor. Scopul este de a crea un cadru permanent care să permită exploatarea deplină a Coridorului Vertical ca infrastructură energetică strategică pentru regiune.
Pariul pentru viitor
Bruxelles-ul se arată acum mai flexibil și mai dispus, comparativ cu perioada precedentă, să abordeze majoritatea obstacolelor birocratice și de reglementare.
Reuniunea ministerială care a avut loc luna trecută la Washington pare să fi jucat un rol decisiv în această schimbare. Unul dintre factorii care au impulsionat dinamica planificărilor este sprijinul politic și financiar puternic reflectat în declarația comună, de la Washington, a celor 13 țări din Europa Centrală și de Est, care confirmă importanța proiectului pentru securitatea energetică a regiunii.
Desigur, cea mai spinoasă problemă, cea legată de taxele de tranzit costisitoare și, în consecință, necompetitive din țările pe care le traversează Coridorul, nu a fost abordată, în ciuda presiunii mari din partea SUA.
După izbucnirea confruntării din Iran, Coridorul Vertical a trecut însă în plan secund, întrucât Bruxelles-ul își concentrează atenția spre măsuri mai active și pe termen scurt pentru a atenua efectele scumpirii energiei.
În orice caz, Coridorul Vertical poartă o puternică amprentă geopolitică, geostrategică și de dezvoltare, însă asigurarea unor prețuri competitive și a sprijinului european va determina viitorul ambițiosului proiect. (Material realizat cu sprijinul Rador Radio România)