„Deocamdata s-au finalizat lucrarile la 353 de sali de sport, pina la sfirsitul acestei luni vor fi gata inca 17, iar pina la 31 decembrie vor fi gata toate cele 419 promise”
Adrian Nastase, prim ministrul Romaniei
Declaratia de mai sus a fost facuta acum trei zile de seful cabinetului de la Bucuresti. In timp ce premierul oferea acest interviu, in timp ce guvernul sustinea prin campania publicitara, aparuta inclusiv in „Gazeta”, ca situatia salilor este excelenta, o investigatie independenta a ziarului, facuta in toata tara, demonstreaza ca situatia sta cu totul altfel.
–––––––––––––––––––––––––––
Comuna Cornu are asfalt, gaze, cablu tv si o scoala generala cum putine sint in tara. Situata chiar pe strada principala, scoala este comparabila cu oricare alta din Europa de Vest: proaspat renovata, dotata cu calculatoare, masini luxoase care asteapta iesirea de la ore a elevilor.
Viitoarea sala de sport, proiectata de o firma din Bucuresti, a fost imaginata diferit fata de cele ridicate in tara, in viteza, in ultimele luni: mai spatioasa si avind o forma rotunda. Firesc, de vreme ce Cornu e o comuna cu totul aparte!
Sala trebuia terminata la finele acestui an, conform promisiunilor guvernamentale, dar este o simpla ruina infipta in pamint la 50 de metri de scoala. Insusi panoul care troneaza la poarta santierului parasit arata cum se decaleaza promisiunile: termenul de finalizare, indicat initial ca noiembrie 2004, a fost modificat: acum e noiembrie 2005!
Povestea e scurta: initial, ridicarea salii a fost o initiativa a primariei, preluata ulterior de Compania Nationala de Investitii, care a inclus-o in programul celor 400 de sali. Autorizatia de constructie a fost eliberata de Primaria Cornu in noiembrie 2003, antreprenorul ales fiind societatea Edilconst SA din Cimpina.
„Anu’ asta, in primavara, s-au apucat, da’ din mai-iunie n-a mai venit nimeni pe aici!”, spune o batrina a carei casa e lipita de santier. Nu s-a realizat decit fundatia, care acum arata ca un bazin parasit: plina de apa, de gunoaie si de plante care si-au croit drum prin beton, depasind nivelul baltii din care, din cind in cind, isi alina setea vacile, caii si gistele comunei!
In iunie 2004 s-a pus cruce lucrarii: primaria a predat santierul Companiei Nationale de Investitii, care trebuia sa realizeze un nou contract cu societatea de constructii din Cimpina. Din acest moment nu s-a mai intimplat nimic!
–––––––––––––––––––––––––––
Director fericit
Iancu e numele directorului scolii generale din Cornu. „De-ar fi in toata tara ca aici! Avem proiecte mari, sa acoperim curtea interioara, sa nu ii ploua pe copii, vom instala lampi cu halogen”, enumera el. Despre sala de sport insa, putine vorbe: „Primaria se ocupa. Eu stiu doar ca va fi deosebita si ca in jurul ei se va construi o sosea cu sens giratoriu.”
„Au muncit citeva luni si atit. N-or mai fi bani, eu stiu… Macar asta micu’ s-o apuce!”
localnic care isi plimba bebelusul in apropierea salii
Termen de finalizare schimbat
Una dintre batrinele comunei Cornu a fost martora la lucrarile incepute la sala de sport si care au durat doar citeva luni. Linga casa ei se afla panoul pe care e trecut termenul de finalizare a constructiei. Acesta era, initial, noiembrie 2004, dar acum apare ca noiembrie 2005 (foto).
Modificarea s-a facut direct pe panou, cu un abtibild mai inchis la culoare, lipit mai jos decit celelalte cifre.
Ancheta: „400 sali de sport”
Bucurestiul se va putea mindri cu 35 de sali de sport realizate prin programul guvernamental. Cu toate ca au mai ramas doar doua luni din mandatul PSD si al lui Adrian Nastase, pina in prezent numai intr-un sfert din ele au intrat elevii.
Daca unele sint aproape finalizate, la altele abia au demarat lucrarile de constructie. Chiar si cele terminate au necesitat apoi remedieri din diverse motive: infiltrarea apei de ploaie in interiorul salii sau racordari defecte la instalatiile sanitare. Exista insa si o exceptie. O sala de sport executata fara nici un defect.
Asta pentru ca directorul acelei scoli a convins constructorul sa faca modificari la proiectul initial.
Scoala generala nr. 175 – sectorul 1
Cladirea salii de sport este terminata, dar au mai ramas de efectuat racordarile la reteaua de apa si gaze. „Am chemat constructorul sa vada ca ploua inauntru”, a declarat Traian Chitu, profesor de educatie-fizica si sport, aratind doua balti de apa pe podeaua salii (foto).
Acesta e nemultumit si de faptul ca firma de constructii nu a acceptat sa ridice cladirea cu 5 metri mai aproape de scoala pentru ca elevii sa intre direct in sala printr-un tunel. „Pe timp de iarna risca sa raceasca. Si apoi, exista unitati la care s-a reusit acest lucru”.
Grupul scolar „Anghel Saligny” – sectorul 3
Sala de sport cu numarul 100 (foto) a fost inaugurata luna trecuta de conducerea partidului de guvernamint. „Nu s-a facut inca receptia lucrarii. Cladirea nu este inca predata de constructor, deci nu putem intra in ea”, a declarat directorul unitatii de invatamint. Mai urmeaza sa fie si dotata cu echipament sportiv de catre primarie.
Intre timp, citiva muncitori incercau zilele trecute sa degajeze de moloz terenul din jurul cladirii.
Scoala generala nr. 80 – sectorul 3
Lucrarile la sala de sport de aici au demarat in luna februarie 2003, iar in prezent abia se ridica structura metalica (foto). „Au termenul de finalizare 30 octombrie”, a spus Sorin Sandu, directorul scolii nr. 80. Neincrezator in eficienta constructorului, directorul nu este incintat nici de proiectul care sta la baza acestor cladiri. „Salile seamana cu niste manastiri.
Nu s-au gindit ca sint facute pentru copii. Ferestre mici, aerisire defectuoasa”, a afirmat Sorin Sandu.
Scoala generala nr. 49 – sectorul 2
Exista si o sala de sport care e data exemplu de multe cadre didactice. Cea de la scoala 49. Este noua, inaugurata acum 10 zile si pare sa fi avut un buget mai mare decit celelalte sali. „M-am tinut de capul constructorului pina cind a facut ceea ce am vrut. Au pus instalatii sanitare cum multi nu au nici acasa. Nu am acceptat lucruri de mintuiala”, a explicat directorul Rodica Vasiliu (foto).
Intrarea e prevazuta cu rampa si copertina, jurul cladirii este mozaicat, tocurile de la usi sint din lemn, toti peretii interiori sint protejati cu plase, iar geamurile salii sint rabatabile.