Creșterea prețurilor la carburanți: Ce crede șeful Concurenței despre compensarea cu 50 de bani la pompă și când ar putea aplica sancțiuni anti-speculă

Timp de trei luni, statul va suporta o parte din creșterea prețului combustibilului la pompă, măsură similară cu cele din alte state UE (cu excepția Ungariei, singura care a plafonat prețurile), dar prețul fără taxe al carburanților are legătură strict cu ceea ce se întâmplă pe piața internațională (evoluția prețului barilului de petrol), nu cu măsurile luate de autorități, consideră Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

Guvernul a anunțat joi decizia de a compensa cu 50 de bani litrul de combustibil, timp de 3 luni, începând cu 1 iulie, iar premierul Ciucă a spus că statul are la îndemână și un instrument util împotriva creşterilor nejustificate ale preţurilor – Ordonanța de Urgență privind combaterea efectelor speculative.

Decizia statului de a compensa la pompă, cu o sumă fixă, prețul la motorină și benzină timp de 3 luni, fusese agreată în Coaliție și anunțată miercuri la Palatul Victoria de premierul Nicolae Ciucă (lider PNL) și de liderul PSD Marcel Ciolacu.

Ambii au invocat aceeași Ordonanță anti-speculă ca instrument al statului împotriva unor creșteri nejustificate de preț în perioada următoare.

Șeful Concurenței: Vom sancționa comportamente care se abat de la tendința din celelalte state UE

Noul instrument legal pus la îndemâna Consiliului Coincurenței, Ordonanța anti-speculă, îi permite autorității să intervină mai rapid în situații excepționale de creștere a prețurilor, dincolo de posibilitățile legale anterioare când sancționa cartelul ori abuzul de poziție dominantă.

Trecem însă printr-o astfel de situație excepțională care să impună aplicarea sancțiunilor anti-speculă?

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, spune că autoritatea monitorizează ce se întâmplă, dar că actualele creșteri sunt în linie cu ce se întâmplă în restul țărilor.

„În momentul de față, în România, prețurile fără taxe ale carburanților sunt cu 3-10% sub media europeană, iar creșterile de preț la carburanți înregistrate pe plan local sunt în linie cu ceea ce se întâmplă în celelalte state membre, fiind o reacție la situația economică din prezent și la războiul Rusiei în Ucraina.
Consiliul Concurenței monitorizează permanent piața și va sancționa comportamente care se abat de la tendința din celelalte state UE.
După cum știți am amendat 6 companii de distribuție a carburanților cu aproximativ 200 milioane euro pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale, sancțiune confirmată de instanță.”, a declarat pentru HotNews.ro Bogdan Chirițoiu.

Acesta a mai amintit că românii se pot folosi și de aplicația Monitorul Prețurilor pentru a identifica stațiile de combustibil cu prețuri (ceva) mai mici.

De notat că și vicepreședintele Consiliului Concurenței, Dan Virgil Pascu, a afirmat în data de 16 iunie că în ciuda creșterilor de preț de la carburanți, care sunt într-adevăr spectaculoase, autoritatea nu are indicii de cartel.

„Curbele de preț din România sunt paralele cu curbele de preț din UE, noi ne aflăm un pic mai jos decât media din UE. Știu că nu consolează, avem putere de cumpărare mai mică, însă piața benzinei este cel puțin europeană, iar piața diesel este globală. În așa fel încât nu avem instrumente de influențare a prețurilor. (…)
Dacă nu avem indicii de tip cartel nu putem să facem inspecții inopinate, nu-mi dă voie legea.
Evoluția aceasta a prețurilor nu este particulară țării noastre. Prețurile au crescut în UE și la nivel global. În SUA a ajuns galonul 5 sau 6 dolari ceea ce pentru ei este inimaginabil. Este o evoluție a prețurilor globală pe care noi nu putem să o controlăm”, a spus vicepreședintele Consiliului Concurenței.

Acesta a spus că nici în cazul situației de creștere a prețurilor din primăvara acestui an, de la Beiuș, nu sunt indicii privind înțelegeri de tip cartel.

Pe de altă parte, Ordonanța anti-speculă va da posibilitatea Consiliului Concurenței să intervină în timp real și nu ca până acum doar în cazuri de cartel și de abuz de poziție dominantă.

Ordonanța anti-speculă: Cum vor fi sancționate firmele și persoanele fizice pentru speculă și concurență neloială

Firmele și persoanele fizice care fac speculă și concurență neloială în perioadele de stare de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și stare de război, stare de asediu și stare de urgență, stare de alertă sau alte situații de criză stabilite explicit prin acte normative emise de Parlamentul sau Guvernul României, potrivit unei Ordonanțe de urgență care a intrat recent în vigoare.

Noțiunea de risc speculativ vizează acele situații în care pot apărea majorări nejustificate de prețuri sau poate exista un dezechilibru major între cerere și ofertă pe piață, identificate de Agenția Națională de Administrare Fiscală în urma unor evaluări realizate în urma controalelor efectuate, precum și de alte autorități sau instituții publice în funcție de aria de competență, din oficiu sau la sesizarea structurilor asociative reprezentative ale mediului de afaceri sau ale consumatorilor.

Guvernul urmează să stabilească, prin hotărâre, la propunerea Ministerului Economiei și a ministerului/instituției de resort, produsele, categoriile de produse sau serviciile apreciate ca fiind esențiale care sunt considerate în situație de risc speculativ ce pot afecta buna funcționare a economiei sau bunăstarea consumatorului.

Hotărârea va fi emisă pentru o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită, succesiv, prin hotărâre, pentru durate de câte cel mult 3 luni, cât timp persistă împrejurările care au determinat adoptarea respectivei hotărâri, și detaliază criteriile de evaluare, procedura de analiză, aplicare și colaborare dintre Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Consiliul Concurenței, Agenția Națională de Administrare Fiscală și alte autorități și instituții publice, precum și procedura prin care pot fi consultate structurile asociative reprezentative ale mediului de afaceri sau ale consumatorilor.

Care sunt acțiunile speculative

– practicarea unor prețuri nejustificat de mari;
– limitarea, în mod nejustificat, a producției sau a vânzărilor;
– acumularea de mărfuri de pe piața externă sau internă în scopul creării unui deficit pe piața românească și revânzării lor ulterioare la un preț crescut în mod nejustificat.

Sunt avute în vedere următoarele criterii:

– marjele de profit sau adaosurile comerciale pentru produsul sau serviciul respectiv, pentru a analiza o majorare disproporționată a prețurilor față de cheltuieli;
– nivelul prețului de vânzare comparativ cu prețurile practicate în ultimele 12 luni sau, după caz, pentru produse/ servicii sezoniere, în perioadele similare ale ultimilor 3 ani, fără ca diferențele să fie justificate obiectiv;
– creșterea artificială a costurilor de producție, inclusiv salariale, pentru a masca o creștere nejustificată a prețului produsului/serviciului final;
– distribuția produselor printr-un lanț care cuprinde mai mulți intermediari decât în mod uzual, fără ca acesta să sufere vreo transformare, cu scopul de majorare a prețului;
– limitarea nejustificată a producției sau a vânzărilor, care a avut ca efect stoparea/diminuarea semnificativă a aprovizionării pieței interne în lipsa unor factori economici sau de altă natură care să justifice o astfel de limitare/stopare;
– mărirea stocurilor, într-o anumită perioadă, comparativ cu nivelul mediu al stocurilor existent în ultimele 12 luni sau, după caz, pentru produse/servicii sezoniere, în perioadele similare ale ultimilor 3 ani, fără ca diferențele să fie justificate obiectiv.

Care sunt faptele de concurență neloială

Conform OUG, în perioadele de stare de mobilizare parțială sau totală a forțelor armate și stare de război, stare de asediu și stare de urgență, stare de alertă sau alte situații de criză sunt interzise practicile de concurență neloială care contravin uzanțelor cinstite și principiului general al bunei-credințe, săvârșite de întreprinderi față de alte întreprinderi, care constau în:

– practicarea unor prețuri nejustificat de mari
– limitarea în mod nejustificat a producției sau a vânzărilor
– acumularea de mărfuri de pe piața externă sau internă în scopul creării unui deficit pe piața românească și revânzării lor ulterioare la un preț crescut în mod nejustificat.

Potrivit actului normativ, concurența neloială reprezintă practicile comerciale ale întreprinderii și/sau ale angajatului care contravin uzanțelor cinstite și principiului general al bunei-credințe și care produc sau sunt susceptibile să producă prejudicii altor întreprinderi.

Aici intră:

– denigrarea unei întreprinderi concurente sau a produselor/serviciilor sale, de natură să îi lezeze interesele legitime, realizată prin comunicarea ori răspândirea de către o altă întreprindere sau un fost sau actual angajat de informații care nu corespund realității;
– deturnarea clientelei unei întreprinderi concurente de către un fost sau actual angajat, prin folosirea unor informații despre care acesta avea cunoștință la momentul săvârșirii faptei că reprezintă secrete comerciale sau informații confidențiale și a căror dezvăluire poate dăuna semnificativ intereselor acelei întreprinderi;
– discreditarea activității unei întreprinderi concurente sau a produselor și serviciilor sale, realizată de către o altă întreprindere sau un fost sau actual angajat, prin recurgerea la acțiuni menite să atragă pierderea bunei reputații sau a credibilității acesteia
– exploatarea poziției superioare de negociere a unei întreprinderi față de o altă întreprindere cu care s-a aflat sau se află într-o relație comercială de natură să îi producă acesteia din urmă un prejudiciu semnificativ și să fie de natură să afecteze concurența pe piață, realizată prin acțiuni sau inacțiuni precum: refuzul nejustificat de a furniza sau de a cumpăra bunuri sau servicii, nerespectarea clauzelor contractuale privind plata, furnizarea sau achiziția, impunerea unor condiții nejustificat de oneroase sau discriminatorii față de obiectul contractului sau modificarea ori încetarea nejustificată a relațiilor comerciale cu întreprinderea parteneră.

Ce amenzi sunt pentru concurență neloială

Având în vedere punctele de mai sus privind concurența neloială, constituie contravenții săvârșirea practicilor menționate care afectează interesul public cu:

– amendă de la 50.000 lei la 500.000 lei pentru contravențiile săvârșite de persoane juridice;
– amendă de la 5.500 lei la 11.000 lei pentru contravențiile săvârșite de persoane fizice

IMPORTANT: În cazul în care persoanele fizice sau juridice recunosc, în mod expres, săvârșirea practicilor de concurență neloială, în termen de 30 de zile de la comunicarea concluziilor rezultate în urma cercetării aprofundate, autoritatea de concurență poate aplica o reducere a amenzii cu un procent cuprins între 10% și 20% din amenda finală.

Termenul acordat pentru exprimarea punctului de vedere cu privire la faptele imputate în cazul contravenției pentru recunoașterea faptei este de 7 zile.

Alte amenzi din ordonanța privind combaterea acțiunilor speculative

Constituie contravenție următoarele fapte săvârșite de către persoane fizice sau juridice:

– furnizarea de informații inexacte, incomplete sau care induc în eroare ori de documente incomplete sau nefurnizarea informațiilor și documentelor solicitate
– furnizarea de informații, documente, înregistrări și evidențe într-o formă incompletă în timpul inspecțiilor desfășurate;
– refuzul nejustificat al întreprinderilor de a se supune inspecțiilor desfășurate
– nerespectarea măsurilor impuse de către Consiliul Concurenței

În aceste cazuri, la întreprinderi, amenda pornește de la 10.000 lei și poate ajunge la 100.000 lei. În cazul autorităților și instituțiilor publice amenda va fi stabilită în intervalul de 5.000 lei – 50.000 lei.

Săvârșirea de către persoanele fizice a contravențiilor se sancționează cu amendă de la 600 lei la 2.500 lei.