Sari direct la conținut

Cristian Popa, BNR: Anul 2021 va fi anul revenirii la creștere economică, un ritm între 3-4% e de așteptat, deși incertitudinile rămân ridicate

HotNews.ro
Imagine de la conferinta de joi, Foto: Hotnews
Imagine de la conferinta de joi, Foto: Hotnews

”​2020 a fost un an complicat. Cred că 2021 este un an cu provocări nenumărate. Este anul revenirii către normal și anul în care ne așteptăm să fie simțite efectele Planului European de Reziliență și redresare. 650 de miliarde de euro vor pleca de la UE către țările membre și cred că acest program reprezintă o șansă uriașă pentru România. Anul 2021 va fi anul revenirii la creștere economică, un ritm între 3-4% e de așteptat deși incertitudinile rămân ridicate. Războiul cu pandemia nu este câștigat. Ar trebui să vedem o redinamizare a activității economice începând din trimestrul al doilea. Primul trimestru prezintă în continuare provocări, însă din partea a doua a anului se va vedea și accesul la fondurile europene”, a spus joi Cristian Popa, membru în CA al BNR la conferința ”Romania, incotro? Lectii pentru 2021”, organizată de Oxygen Events.

Conferința poate fi urmărită aici:

Ce au mai spus vorbitorii:

  • Florin Dănescu, ARB: Niciodată nu am văzut în instorie o așa intersecție între riscuri și oportunități. Este momentul să înțelegem sentimentul de solidaritate, de urgență, de profesionalism. S-au învățat lecții din criza anterioară, dar e o diferență mare în modul în care economiile au acționat acum și atunci.
  • Andrei Rădulescu, Banca Transilvania: Anul a început foarte bine pentru economia României- ameliorarea percepției de risc pentru România. CDS-ul pe România pe 5 ani e la cel mai scăzut nivel de la debutul pandemiei. Asistăm la un nivel scăzut al nivelurilor costurilor de finanțare. Aș atrage atenția asupra faptului că România a raportat în primle 3 trimestre din 2020 un ritm pozitiv al investițiilor. Vezi aici prezentarea lui Andrei Rădulescu.
  • Adrian Codirlașu, CFA România: Cred că vom ieși din această criză schimbați. Această criză a condus la modificări de comportamente și la prioritizări de decizii a companiilor în sensul că va fi mult mai multă digitalizare, va fi mult mai mult pus accentul pe tehnologia informației, ceea ce va schimba în bună măsură modul în care vom face afaceri. Probabil că România va recupera ceea ce s-a pierdut undeva în 2023. Anul acesta anticipațiile sunt de o creștere de 3-4% urmând ca anul următor să depășim nivelul din 2019. Atenție, această criză nu s-a încheiat. Nu cred că se va relua creșterea consumului fără vaccinarea pe scară largă a populației.
  • Cristian Popa, BNR: Evoluţia economică a României a fost mai bună. Este un rezultat relativ bun, cel puţin raportându-ne la mediul extern şi mai ales în condiţiile intrării în pandemie cu un deficit crescut, care a limitat spaţiul de acţiune. Un efect vine şi din structura economiei româneşti, serviciile reprezentând o pondere mai mică decât în ţările dezvoltate, decât în Europa, şi ştim că serviciile au suferit mai tare, au fost mai mult negativ impactate de restricţii. Trăgând linie, economia României a fost mai rezilientă decât economia europeană. Provocările pentru 2021 sunt menţinerea pe o traiectorie de însănătoşire macroeconomică, dar şi bugetul de stat înclinat către cheltuieli, riscul ce vine de la agenţiile de rating etc. Nu trebuie să uităm că deficitele gemene sunt încă acolo, provocările unui buget de stat înclinat către cheltuieli permanente, şi vorbim de pensii pensii şi asigurări sociale, este tot acolo această provocare, riscul agenţiilor de rating este mai mic însă nu a dispărut complet, este şi el tot acolo. Deci rămânem într-un mediu presărat cu provocări, dar şi oportunităţi. Când vorbim de bani europeni, dacă ne uităm la ce am realizat în trecut, lucrurile ne spun că puteam face mai bine. Avem o rată de absorbţie de puţin peste 50% pentru ultimul ciclu multianual. Deci putem fi mai buni la acest aspect. Cred că este un moment bun să arătăm că putem mai bine. De ce asta? Pentru că miza este mai mare, vorbim de sume aproape dublate de Planul de Redresarea şi Rezilienţă. Deci sunt semnificativ mai mulţi bani pe masă şi în acelaşi timp nevoia pentru aceşti bani este mai mare
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro