Criza energetică: Bruxelles deschide robinetul ajutoarelor de stat pentru a salva industria europeană

Comisia Europeană a propus un cadru temporar pentru relaxarea regulilor privind ajutoarele de stat. Scopul: sprijinirea sectoarelor industriale în fața creșterii explozive a prețurilor la energie, scrie Les Echos.

Peste 20 de miliarde de euro în plus pentru importurile de combustibili fosili în doar patruzeci și patru de zile: factura energetică a crizei iraniene crește rapid. De la închiderea Strâmtorii Ormuz, prețul petrolului a crescut cu 51%, iar gazul cu 85%. Bruxelles nu mai poate aștepta.

Pe 13 aprilie, Comisia a transmis statelor membre un proiect de cadru temporar care relaxează regulile europene privind ajutoarele de stat. Același tip de răspuns de urgență deja aplicat după Covid-19 și invazia Ucrainei. Obiectivul: să ofere guvernelor instrumente pentru a sprijini industriile cele mai expuse, fără a sacrifica piața internă sau obiectivele climatice.

Principalii beneficiari

Dezvăluit de Contexte, textul – care mai poate evolua până la prezentarea sa publică – identifică mai multe sectoare prioritare. Agricultura este lovită puternic de creșterea prețurilor la îngrășămintele azotate, care au ajuns la +58% față de 2024, din cauza dependenței de gazul natural.

Pescuitul și transportul rutier sunt de asemenea afectate: combustibilii maritimi au crescut cu peste 0,40 euro pe litru, iar motorina reprezintă acum până la 7% cost suplimentar operațional pentru transportatori, ale căror marje depășesc rareori 3%.

În aceste sectoare, Bruxelles ia în calcul ajutoare care pot acoperi până la 50% din costurile suplimentare generate de criză, în limita a 50.000 de euro per beneficiar, pentru perioada 1 martie – 31 decembrie 2026.

Dar cea mai importantă măsură vizează industriile grele și energofage (chimie, siderurgie, ciment, aluminiu…). Comisia propune creșterea plafonului de ajutor prevăzut în cadrul Cisaf (regulile privind ajutoarele de stat legate de pactul pentru o industrie curată). Reducerea posibilă a prețului mediu al electricității ar crește de la 50% la 70%, fără obligația unor investiții suplimentare în decarbonizare.

Evitarea greșelilor din 2022

Bruxelles dorește să învețe din trecut. Între 2022 și 2024, măsurile de urgență au costat cumulativ 2,2% din PIB-ul european, dintre care trei sferturi au beneficiat gospodăriile care nu erau vulnerabile, din cauza lipsei de țintire adecvată.

Comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a avertizat deja în paginile „Les Echos”:

„Dacă toate statele membre reduc taxele pe combustibili, susținem cererea exact în momentul în care oferta este sub presiune, ceea ce ne apropie de o criză de aprovizionare.”

Recomandarea sa: reducerea taxelor la electricitate, nu la combustibilii fosili.

Pentru a evita repetarea acestor greșeli, cadrul temporar include garanții stricte. Ajutoarele trebuie acordate până la 31 decembrie 2026, să fie strict proporționale cu costurile suplimentare generate de criza iraniană, iar companiile deja în dificultate înainte de 28 februarie 2026 (data începerii războiului) vor fi excluse – cu excepția IMM-urilor, dacă nu sunt în procedură de insolvență.

Din punct de vedere climatic, orice plafonare a prețului gazului trebuie să revină treptat către prețurile pieței, pentru a evita un „șoc de revenire” la finalul schemei, și nu trebuie să acopere costurile legate de sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), pentru a menține stimulentele pentru decarbonizare.

Bruxelles vrea să evite ca ajutoarele de urgență să devină o „cârjă” pentru industriile poluante, riscând să le prelungească dependența de combustibilii fosili.

Comisia a mai precizat că, în acest stadiu, nu va activa o clauză generală de flexibilitate bugetară. Statele membre trebuie să respecte traiectoriile de cheltuieli stabilite de Consiliu.

Un cadru strict, în condițiile în care unele guverne au acționat deja separat: Germania a anunțat 1,6 miliarde de euro ajutoare pentru combustibil, Irlanda a propus sute de milioane pentru consumatori și transportatori, iar Spania și Italia au redus taxele pe benzină și motorină.

Comisia speră să adopte textul până la finalul lunii aprilie. Dar, dincolo de urgență, mesajul rămâne același: doar electrificarea masivă a economiei europene va permite evitarea acestor șocuri repetate.

Electricitate: undă verde pentru subvenții în Germania

Germania a obținut joi aprobarea Uniunii Europene pentru a subvenționa electricitatea utilizată de industriile sale cele mai energofage – o solicitare anterioară războiului din Orientul Mijlociu.

Sprijinul acordat industriei grele germane se ridică la 3,8 miliarde de euro și se aplică din 1 ianuarie 2026 până la sfârșitul anului 2028.

Guvernul federal introduce un plafon al prețului electricității pentru industriile energofage precum chimia, oțelul și cimentul, urmând să acopere diferența față de prețul pieței.

Prețul redus va fi stabilit la minimum 50 euro/MWh. O altă condiție: companiile trebuie să investească cel puțin jumătate din economiile realizate în producții mai prietenoase cu mediul.

Bruxelles a trebuit să se asigure că aceste măsuri respectă legislația UE în materie de concurență. (Material realizat cu sprijinul Rador Radio Romania)