Criza franc-euro. Isi dau elvetienii un autogol?

Nimeni nu poate spune daca scaparea din fraie a cursului francului elvetian fata de cel al euro e un experiment sau o repetitie generala la ce s-ar intampla daca Germania ar reveni la marca germana. Insa, daca e asa, euroscepticii pot vedea live ce cutremur se poate declansa pe pietele financiare, in economie si in buzunarele unor debitori la banci. Sute de mii de oameni sunt pe pragul de a nu-si mai putea plati ipotecile la case, o serie de firme sunt amenintate sau au intrat in insolventa. Deutsche Bank, Barclays, Citigroup si fonduri de investitii importante au pierdut, in doua zile, sute de milioane de euro. Insa indexul bursier din Germania DAX a atins un nivel record (10.167 de puncte), iar exportatorii auto germani isi freaca palmele de bucurie.

• Cutremurul

Joi, banca nationala a Elvetiei (Schweizer Nationalbank – SNB) a luat decizia radicala de a taia cordonul ombilical ce lega, din 2011, francul elvetian de moneda euro. Ce inseamna asta? Ca Elvetia isi mentinea moneda nationala relativ ieftina, rata de schimb fiind in jurul a 1,20 franci, la un euro. De cate ori CHF se intarea, costand mai mult, SNB intervenea cumparand euro masiv, de pe piata. De joi, SNB a anuntat ca renunta la aceasta politica financiara si nu va mai cumpara nici un euro, pentru a garanta francului acest curs minim, de schimb.

Prompt, moneda elvetiana a sarit in sus cu 30%, iar euro a cazut vineri la un minim istoric al ultimilor 11 ani, fiind cotat la 1,14 dolari. Raportat la leul romanesc, un franc a ajuns sa coste, in doua zile, mai mult cu aproape 70 de bani. Bursa elvetiana a cazut joi cu 9 procente, iar vineri cu inca 6%. Speculantii de devize au fost luati prin surprindere, iar depunatorii au fost cuprinsi, pe alocuri, de panica.

FXCM, cel mai mare broker online din SUA, ofertant de speculatii financiare pe linie de devize, a saracit joi cu 225 de de milioane de dolari, actiunile sale pierzand 90%, inainte de deschiderea de vineri a bursei electronice de valori, NASDAQ. La o valoare de 1,49 $/actiune, actiunile FXCM au fost suspendate de la tranzactii si circula zvonuri despre o posibila insolventa a broker-ului american, dupa cum relateaza portalul Finanzen.net.

Concurentul sau din Marea Britanie, Alpari UK, a patit-o si mai rau, intrand in insolventa. Vineri, Alpari isi anunta pe homepage intrarea in insolventa, cu urmatoarea argumentatie: „Recenta miscare a francului elvetian, datorata neasteptatei politici a Bancii Nationale a Elvetiei de a nu mai acoperi francul vizavi de euro, s-a soldat cu o extraordinara volatilitate si o extrema lipsa de lichiditate. Aceasta a condus la o majoritate de clienti care au suferit pierderi ce le depaseau acoperirea de pe cont. Cand un client nu-si poate acoperi pierderea, ne-o paseaza noua. Acest fapt a constrans Alpari (UK) Limited sa confirme azi, 16.01.2015, ca a intrat in insolventa.”

Dupa SUA si UK, valurile ajung si in Noua Zeelanda, unde Global Brokers si-a incetat activitatea la scurt timp dupa ce SNB-ul elvetian si-a anuntat decizia. Micul speculator de pe piata devizelor s-a referit la aceleasi probleme de lichiditate financiara si pierderi suferite de depunatorii sai, ca si brokerul britanic. Seful Global Brokers, David Johnson, s-ar fi scuzat fata de clientii sai, asigurandu-i totodata ca depunerile lor ar fi sigure, relateaza Spiegel.de.

Perdantii acestei crize euro-franc sunt multi si diversi: banci, hedge funds si brokeri, mai bine zis ai lor depunatori. Firme din economia reala, fortate sa exporte mai scump. Circa 700.000 de polonezi, 100.000 de romani si tot atatia croati si unguri, care si-au luat credite, la dobanda initial mai mica, in franci elvetieni. Acesti debitori la banci sunt in parte disperati, nemaireusind sa plateasca rata lunara, caci francul a luat-o razna in sus, fata de leu, zlot, forint sau kuna.

Se pare ca escrocheria cu aceste „credite ieftine in franci elvetieni”, mai ales pentru achizitii imobiliare, a fost pentru Europa de Est ca un „credit cu buletinul” in SUA, cand dupa criza din 2008 au ramas fara acoperis milioane de americani.

• Bumerangul

Ca un bumerang insa, „liberalizarea” cursului CHF ii atinge si pe elvetieni, economia si turismul lor. Cu o astfel de rata de schimb valutar, exporturile Elvetiei nu au cum sa ramana neatinse, iar turistii vor trebui sa ia in calcul preturi mai mari pentru concedii in tara cantoanelor. Mai ales ca e inca plin sezon de schi.

Cine profita, cel putin momentan si la vedere? Zonele de granita din Germania, in orice caz. Joachim Schmidt, un comentator glumet de pe forumul publicatiei germane Focus.de, scrie ca „atunci, peste doua saptamani Konstanz poate plati Grecia, din cate venituri are de la elvetieni”. Intr-adevar, orasul german de la Bodensee a fost asaltat in weekend, mult mai mult decat de obicei, de elvetieni. Shopping-turistii profita de cursul tare al francului lor, pentru a-si umple sacosele cu produse alimentare, haine, cosmetice, aparatura electrocasnica, medicamente.

Intre 30-50% mai ieftine sunt aceste produse „in Deutschland, decat in Schweiz”, apreciaza o doamna venita la Konstanz special in acest scop. Daca inainte de „decuplarea” franc-euro, economia era de cca 30%, si prin recuperarea in Elvetia a TVA-ului platit la nemti, acum se mai adauga 10-15% economie, prin cursul de schimb practicat in favoarea CHF. Prin urmare, in Germania castiga retailerii, ca si exportatorii in general, caci exporturile scumpe din Elvetia vor avea sigur de suferit.

„Elvetienilor le plac masinile germane”, e un alt lucru stiut. Prin urmare, in industria auto germana se spera intr-un impuls al acestui gen de exporturi, in tara vecina si nu numai. Furnizorii de produse automotive ca Stuttgarter Durr AG , DMG Mori Seiki (fost el Gildemeister), Krones, Kuka sau MAN spera intr-o crestere a exporturilor lor in Elvetia. Sperante se nasc in industria aeronautica (Airbus), precum si in sectorul imobiliar.

In 2013, volumul exporturilor germane in Elvetia se ridica la 50 de miliarde de euro, adica elvetienii se situau pe locul opt. Cu un franc deosebit de tare si un euro slab, este de asteptat ca acest loc nu va ramane la fel, spre beneficiul germanilor. 39,3% din exporturile Elvetiei au mers, in acelasi an, catre Germania, mai cu seama in bransa tehnologiilor pentru masini si a industriei farmaceutice.

Daca preturile elvetienilor cresc, atunci se cauta alternative de import pe alte piete, mai ieftine. Consecinta este un volum redus de impozite pe profit platite statului elvetian, care cuplat cu eventuale pierderi de locuri de munca sa creasca aportul de bani pentru asistenta sociala venit de la stat, dupa cum concluzioneaza manager magazin online.

Deriva CHF si a produselor bancare legate de el nu e noua, ci mai degraba o consecinta a crizei financiare declansate in anul 2008, cand a cazut Lehman Brothers. De atunci, francul elvetian s-a intarit si s-a inmultit, fiind considerat „un port de acostare sigur”, in deriva banilor iesiti de sub control. Iata insa ca nici acest port nu e scutit la furtuna, iar elvetienii risca sa-si dea, atat in economia reala, cat si in increderea de care se bucura moneda lor, un neasteptat autogol.