Cronicile din Narnia : Leul, Vrajitoarea si Dulapul
Ecranizarea romanului lui C.S. Lewis „Cronicile din Narnia : Leul, Vrajitoarea si Dulapul” este rezultatul colaborarii intre Disney si o companie mai putin cunoscuta publicului larg, numita Walden Media. Walden Media incearca sa ofere publicului, dupa propriile declaratii, „filme de familie”, ecranizarea dupa C.S. Lewis fiind unul dintre acestea.
Alegerea si finantarea acestui proiect este foarte potrivita pentru companie, cunoscuta pentru pozitia sa conservatoare si pro-crestina. Compania a ales sa se implice in acest proiect in buna masura datorita mesajului religios si implicatiilor sociale si politice pe care le-ar contine cele sapte parti ale „Cronicilor din Narnia”.
Filmul respecta firul narativ al cartii, fiind o poveste fantastica in care patru copii din Anglia – Peter, Susan, Edmund si Lucy – intra printr-un dulap urias in Narnia, un taram guvernat de o Vrajitoare Alba, o lume in care este mereu iarna si niciodata Craciun.
Cu ajutorul mai multor animale vorbitoare, intre care un leu urias numit Aslan, Vrajitoarea este in final invinsa, iar primavara se intoarce in Narnia, cei patru copii devenind regi si regine.
Povestea poate fi citita si ca o alegorie crestina, in care uciderea si invierea lui Aslan reprezinta simbolul mortii si invierii lui Christos, care se sacrifica pentru a ispasi pacatele omenirii (in „Cronicile din Narnia” Edmund isi tradeaza fratele si surorile din gelozie si din cauza lacomiei pentru dulciuri).
Animalele generate pe calculator, printre care si castori, vorbesc o engleza cu un accent rural britanic. Tilda Swinton, care joaca rolul Vrajitoarei, este in acelasi timp infricosatoare, remarcandu-se atat prin rautate cat si prin aspectul maiestuos. Trecerea de la intunericul dulapului la tinuturile inzapezite ale Narniei i-a facut pe unii critici sa faca o paralela cu experienta nasterii.
Scenele infatisand sacrificare si invierea lui Aslan subliniaza alegoria
religioasa poate mai mult decat si-ar fi dorit Lewis. Au existat si voci
care au spus ca scena mortii lui Aslan pe un altar numit Masa de Piatra
este intr-un fel o versiune a filmului „Passion of the Christ”, regizat de
Mel Gibson, care a starnit enorme controverse la data lansarii. Atat Aslan
cat si Iisus sunt batuti, torturati, scuipati si jigniti de multime. Cand
Susan si Lucy privesc trupul lui Aslan, posturile adoptate amintesc de
cele din tablourile religioase, in care este plans Iisus.
Departamentul de publicitate al companiei Disney a pregatit doua campanii
publicitare, una dintre ele punand accentul tocmai pe caracterul religios
al cartii. Motivul poate fi financiar : daca se axau pe un singur tip de
campanie exista riscul sa-i indeparteze pe potentialii spectatori
apartinand unor culte.
Campania inspirata de elementele crestine din film va asigura insa
succesul in regiunile in care exista puternice comunitati crestine. De
altfel cartea este deja recomandata si citita in grupurile de lectura
aflate sub tutela bisericilor. Potrivit unor site-uri crestine cele sapte
volume ale seriei sunt o continuare a Scolii de Duminica. Primul volum din
„Cronici”, „Nepotul Magicianului”, descrie crearea lumii si originea
raului, continand si un juramant de casatorie.
Printul Caspian reprezinta coruptia si restaurarea adevaratei religii, iar
o alta povestire prezinta convertirea unui „pagan”. Exista si calatorii
spirituale, un botez, o coborare in Iad, iar in ultima carte a seriei,
intitulata chiar „Ultima Batalie” este repovestita venirea Anticristului
si Judecata de Apoi.
O companie numita Motive Entertainment a sponsorizat oficial intalniri
intre reprezentatii bisericii si credinciosi in 140 de biserici
evanghelice din S.U.A.
Mesajul : „Cronicile din Narnia” pot fi folosite ca texte de inspiratie
pentru slujbele religioase, atmosfera de basm fiind potrivita pentru
predici simple, potrivite mai ales copiilor si tinerilor.
Politicienii conservatori s-au implicat la randul lor in proiect, nu fara
consecinte. Cand vara trecuta guvernatorul statului Florida, Jeb Bush, a
propus ca „Leul, Vrajitoarea si Dulapul” sa fie inclusa in programul de
lecturi scolare, reactiile au fost dure. Presa l-a acuzat ca incearca sa
introduca lectii de catehism in scolile publice, iar o organizatie care
militeaza pentru separarea bisericii de stat a incercat chiar sa-l dea in
judecata.
Autorul controversatei carti, C.S. Lewis, a sustinut ca se poate face o
paralela intre personajele si situatiile din Narnia si replicile lor
religioase. Acelasi Lewis a declarat cu alte ocazii ca i-ar placea ca prin
intermediul „Cronicilor” copiii care nu au rabdare sa asculte invataturile
religioase conventionale sa-si descopere pasiunea pentru biserica.